Semnele care anun╚Ť─â apari╚Ťia unui fibrom. Cum poate fi comb─âtut

fibrom jpg

În general, o femeie este posibil să nu știe că are fibroame uterine, pentru că, în cele mai multe cazuri, acestea nu provoacă simptome. Dacă fibroamele vă fac probleme, poate fi din cauza locului în care sunt localizate, a numărului lor sau a felului în care arată.

Aceste tumori necanceroase pot fi la fel de mici ca o maz─âre sau mai mari dec├ót un grapefruit. Ele pot cre╚Öte ├«n afara sau ├«n interiorul peretelui uterin sau ├«n interiorul cavit─â╚Ťii uterine. O femeie poate avea mai multe fibroame uterine, de diferite dimensiuni.

Cele mai frecvente simptome ale fibromului uterin includ:

-Durere în abdomenul inferior sau spate

-Sex dureros

-Urinare frecvent─â

-Disconfort în rect

Trebuie s─â ajungi rapid la medic dac─â te lup╚Ťi cu urm─âtoarele probleme:

-Dureri pelvine cronice

-Dificultate la golirea vezicii urinare

-Incapacitatea de a controla fluxul de urin─â

-Perioade în care ai dureri mari

-Sângerări incontrolabile

Cum se pune diagnosticul

Medicul ├«╚Ťi va ap─âsa uterul ├«n timpul unui examen pelvin ╚Öi poate sim╚Ťi modific─âri anormale ale formei uterului, care ar putea fi cauzate de fibrom. Dac─â da, probabil c─â va vrea s─â fac─â ni╚Öte teste pentru a afla.

Ecografia este de obicei primul tip de test imagistic pe care medicul îl va comanda. În timpul testului, un medic sau un tehnician va face fotografii ale uterului, fie mutând un dispozitiv peste abdomen, fie introducându-l în vagin. Astfel, medicul va descoperi dacă ai fibrom, unde e situat și cât e de mare.

RMN

Dac─â ecografia nu a furnizat suficiente informa╚Ťii, medicul ├«╚Ťi poate propune s─â faci RMN. De asemenea, asta poate ajuta expertul s─â descopere ce tipuri de tumori ai, astfel ├«nc├ót s─â poat─â decide care tratament este cel mai bun.

Histerosonografie

Acest test este , de fapt,o sonogram─â cu perfuzie salin─â, deoarece medicul ├«╚Ťi va umple uterul cu solu╚Ťie salin─â steril─â (ap─â s─ârat─â). Specialistul va vedea ├«n acest mod mucoasa uterului, fibromul ╚Öi zonele ╚Ťesutului moale pe care imaginile cu raze X nu le arat─â clar.

Este posibil ca medicul s─â doreasc─â s─â faci acest test ├«n s─âpt─âm├óna de dup─â menstrua╚Ťie. Trebuie evitat contactul sexual cu c├óteva zile ├«nainte de procedur─â. ╚śi, de╚Öi unele femei nu au nicio durere ├«n timpul testului sau dup─â, majoritatea acuz─â crampe. Este posibil s─â te ├«ntorci la activit─â╚Ťile normale imediat . Unii medici recomand─â s─â a╚Ötepta╚Ťi c├óteva zile ├«nainte de a face sex sau s─â utiliza╚Ťi tampoane pentru a reduce riscul de infec╚Ťie.

Histerosalpingografie

Dac─â te temi c─â nu mai po╚Ťi avea copii, medicul ├«╚Ťi poate recomanda acest test. Arat─â dac─â ai fibrom ╚Öi ├«l poate ajuta s─â vad─â dac─â trompele uterine sunt deschise. E nevoie ca trompele uterine s─â fie deschise pentru ca ovulul s─â circule de la ovare la uter, astfel ├«nc├ót s─â po╚Ťi concepe.

├Än timpul testului, te vei ├«ntinde pe spate cu picioarele ridicate, ca ╚Öi cum ai primi un examen pelvian. Dup─â ce medicul introduce un speculum pentru a -╚Ťi ╚Ťine vaginul deschis, el sau un tehnician vor introduce colorantul ╚Öi apoi vei trece la un aparat cu raze X. Este posibil s─â sim╚Ťi╚Ťi unele crampe din cauza lichidului, iar doctorul ├«╚Ťi poate sugera s─â iei un medicament pentru durere f─âr─â prescrip╚Ťie medical─â ├«nainte de test. Probabil c─â te vei putea ├«ntoarce acas─â dup─â aceea.

Dac─â ai doar simptome u╚Öoare - sau niciun simptom - medicul ├«╚Ťi poate sugera s─â a╚Ötep╚Ťi. Fibroamele nu sunt canceroase ╚Öi cresc ├«ncet sau deloc. De asemenea, se pot mic╚Öora sau disp─ârea dup─â menopauz─â.

Fibromul nu va dispărea, dar se poate micșora cu ajutorul unor medicamente.

Interven╚Ťie chirurgical─â. Dac─â ave╚Ťi simptome moderate sau severe, este posibil s─â ave╚Ťi nevoie de o interven╚Ťie chirurgical─â. Op╚Ťiunile includ:

Miomectomie. Aceast─â interven╚Ťie chirurgical─â elimin─â fibroamele ├«n timp ce ├«ncearc─â s─â lase ╚Ťesutul s─ân─âtos ├«n pace. Aceasta ar putea fi cea mai bun─â op╚Ťiune dac─â speri s─â r─âm├ói ├«ns─ârcinat─â ├«n viitor.

Embolizarea fibromului uterin sau embolizarea arterei uterine. În această procedură, un medic blochează fluxul de sânge către fibroame prin introducerea unui gel sau unor particule de plastic în vasele de sânge din apropiere. Acest lucru face ca fibromul să se micșoreze.

Histerectomie. Uterul este ├«ndep─ârtat complet. Acesta este singurul mod de a vindeca fibromul ├«n ├«ntregime. Este o interven╚Ťie chirurgical─â major─â.

Exper╚Ťii nu ╚Ötiu exact de ce apare fibromul.

Factorii de risc

-Vârsta

-Menstrua╚Ťia la o v├órst─â fraged─â

-Utilizarea contraceptivelor

-Deficitul de vitamina D

-Consumul de carne rosie și lipsa legumelor verzi, fructelor sau lactatelor

-Alcoolul

-Moștenirea genetică