Fibroza pulmonară poate fi confundată cu astmul bronșic. Ce o diferențiază
Fibroza pulmonară este o boală rară care nu trebuie trecută cu vederea, deoarece poate duce la insuficiență respiratorie cronică.
Uneori, simţi că respiraţia ta devine devine tot mai groaie. La început s-ar putea întâmpla atunci când faci exerciții fizice, dar după un timp vei avea senzaţia că nu ai aer chiar dacă te afli în repaus. Sau este posibil să ai o tuse tot mai greu de controlat. Te întrebi ce se întâmplă. Există o mulțime de cauze posibile, dar medicul ţi-ar putea spune spune că ai o afecțiune numită fibroză pulmonară idiopatică (FPI). Simptomele tale sunt provocate de cicatrizarea ţesuturilor în plămâni, ceea ce îngreunează respirația.
Treptat, boala se dezvoltă și provoacă dificultăți de respirație la cel mai mic gest. Aceasta este, în general, însoțită de cianoză (colorarea albăstruie a buzelor și unghiilor din cauza oxigenării slabe a țesuturilor) și deformarea degetelor.
Fibroza pulmonară idiopatică (FPI) este o boală cronică rară, greu de diagnosticat, care nu are o cauză bine determinată, dar care afectează plămânii şi duce în câţiva ani la deces. De cele mai multe ori, afecţiunea este confundată cu astmul bronşic sau cu emfizemul pulmonar.
Când inspirați, oxigenul se deplasează prin pungi de aer minuscule în plămâni și în fluxul sanguin. De acolo, călătorește către organe. FPI determină cicatrizarea ţesuturilor în interiorul plămânilor și face dificilă respirația.
Țesutul cicatricial este gros, precum cicatricile pe care le obțineți pe piele după o tăietură. Acesta încetinește curgerea oxigenului din plămâni către sânge, ceea ce poate împiedica corpul să funcționeze așa cum trebuie.
Fibroza pulmonară: simptome
- Tuse uscată care nu dispare;
- Durere în piept;
- Umflarea picioarelor;
- Pierderea poftei de mâncare;
- Respirație greoaie, mai ales atunci când mergi sau faci alte activități;
- Senzație de oboseală;
- Dureri articulare și musculare;
- Pierdere în greutate;
Fibroza pulmonară nu se vindecă, ba chiar se se înrăutățește în timp. Cu toate astea, există lucruri pe care le puteți face și medicamente pe care le puteţi lua ca să încetiniţi deteriorarea plămânilor. “Diagnosticul trebuie pus când funcția respiratorie este bună, când pacientul este încă autonom, astfel încât tratamentul să-l mențină pe termen lung într-o condiție cât mai bună. În lipsa tratamentului, decesul poate interveni în 3 – 5 ani prin insuficiență respiratorie”, spune Dr. Ruxandra Ulmeanu.
Fibroza pulmonară: cauze
Fibroza pulmonară afectează mai mult bărbaţii decât femeile, fumătorii şi persoanele de peste 55 de ani. Deşi cauzele ei nu sunt pe deplin elucidate, cercetătorii cred că lucru într-un mediu toxic, cu azbest şi praf de metal, poate fi un factor de risc.
Diagnosticul va fi pus de medicul pneumolog după un consult amănunţit şi după un set de investigații complexe, cum ar fi tomografia computerizată cu înaltă rezoluție (HRCT), teste funcționale (spirometrie și măsurarea difuziunii alveolo-capilare – DLCO), măsurarea oxigenului în sânge în repaus și la efort, eventual bronhoscopia cu lavaj bronhoalveolo-alveolar și, în cazurile neelucidate, biopsia pulmonară chirurgicală.
Fibroza pulmonară: cum poate fi diagnosticată
În general, când un medic îți ascultă respirația printr-un stetoscop, el poate auzi un zgomot care vine din plămâni.
Tratamentul vă poate ajuta să respirați mai ușor și să vă gestionați simptomele. O soluţie poate fi şi transplantul pulmonar. La unele persoane simptomele se pot agrava rapid, în timp ce altele pot trăi 10 ani sau mai mult după diagnostic.
Regulile care te pot ajuta să te simţi mai bine:
- Mănâncă sănătos. În general, o dietă bazată pe fructe, legume, cereale integrale, lactate cu conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi și proteine slabe poate fi bună pentru organismul tău.
- Mesele mici şi dese le vor da, de asemenea, plămânilor mai mult spațiu pentru a respira.
- Nu uita de exerciţii! Fă o plimbare zilnică sau o călătorie cu bicicleta. Îți poate întări plămânii și reduce stresul. Dacă îți este greu să respiri când pedalezi, întreabă medicul despre utilizarea oxigenului în timpul acestui proces.
- Renunță la fumat! Țigările și alte produse din tutun îți afectează plămânii și îţi înrăutățesc problemele de respirație.
- Optează pentru vaccinul antigripal. Vaccinurile vă pot proteja de infecții precum gripa sau pneumonia, care pot dăuna plămânilor. Ai nevoie de un vaccin antigripal în fiecare an.
- Încearcă să stai departe de persoanele care se confruntă cu o răceală.
- Descoperă anumite modalități de relaxare. Lucrurile care îţi plac te pot ajuta să combaţi stresul. Încearcă să citeşti, să desenezi sau să meditezi.
