Mituri despre cancerul de colon. Poţi avea boala fără a avea simptome?
Boală care este adesea depistată după 50 de ani, cancerul colorectal poate fi diagnosticat şi la persoanele mai tinere. Despre acestă afecţiune, există şi câteva mituri şi este bine să distingi realitatea de ceea ce se spune în popor.
Cancerul colorectal este o afecţiune în care celulele maligne se formează şi se dezvoltă la nivelul colonului sau al rectului. Creşterea anormală a celulelor de la acest nivel pot duce la apariţia unor formaţiuni benigne, dar care se pot transforma în cancer. Pentru depistarea timpurie a bolii, ghidurile internaţionale recomandă efectuarea colonoscopiei tuturor persoanelor care au împlinit 50 de ani sau chiar mai devreme, când există anumiţi factori de risc.
«Dacă nu am simptome, nu am boala»
Multe persoane nu au simptome în stadiile incipiente ale afecţiunii. În momentul în care manifestările apar, ele variază, în funcţie de mărimea şi de localizarea tumorii. Cancerul colorectal are, printre simptome: schimbările persistente ale tranzitului intestinal (diareea, constipaţia, modificările scaunului), prezenţa sângelui în scaun, disconfortul abdominal, senzaţia de defectaţie incompletă, oboseala, slăbiciunea şi slăbirea bruscă.
«Nu pot face cancer colorectal înainte de 50 de ani»
Acest tip de cancer poate sa apară şi la vârste mai tinere. Este adevărat însă că majoritatea persoanelor depistate cu aceasta boală au peste 50 de ani. Totuşi, în ultimul timp, a crescut incidenţa bolii la persoanele sub 50 de ani. Statisticile arată că în 11% din cazuri, boala este diagnosticată la oamenii cu vârsta până în 50 de ani. Obezitatea, sedentarismul, alimentaţia bogată în carne roşie, fumatul şi consumul excesiv de alcool sunt factori care cresc riscul de a dezvolta boala.
«Dacă am polipi pe colon înseamnă că am cancer»
Cele mai multe tipuri de cancer colorectal încep dintr-un polip, o excrescenţă apărută în mucoasa colonului sau al rectului. De-a lungul mai multor ani, unele tipuri de polipi pot evolua în cancer. Totuşi, nu toate tipurile de polipi se transformă în cancer. Au un risc crescut de a face boala persoanele care au avut sau au polipi anenomatoşi. În general, un polip devine malign de-a lungul unei perioade de 10 ani. Dacă medicul descoperă un polip în timpul colonoscopiei, îl va îndepărta. Îndepărtarea polipilor previne dezvoltarea cancerului colorectal.
«Colonoscopia este dureroasă»
Colonoscopia este o procedură care nu ar trebui să inspire teamă. În timpul acesteia, un tub lung şi subţire (colonoscop) este introdus în rect. O cameră minusculă aflată în varful colonoscopului îi permite medicului sa examineze interiorului întregului colon. Daca este necesar, polipii sau alte ţesuturi anormale vor fi îndepartate în timpul procedurii. De asemenea, poate fi prelevată şi o proba de ţesut (biopsie). Pentru a reduce disconfortul, colonoscopia este făcută cu sedare. Pentru o bună vizualizare a colonului, este nevoie de pregătire specială. Mai exact, trebuie consumat un preparat recomandat de medic, care are ca scop curăţarea colonului.
«Doar cei care au în familie cazuri de cancer colorectal se îmbolnăvesc»
Antecedentele familiale (părinţi, fraţi) de cancer colorectal sau de polipi adenomatoşi cresc riscul unei persoane de a face boala. Statisticile arată că 1 din 5 persoane depistată cu cancer colorectal are alţi membri ai familiei cu această afecţiune. Dacă ai acest factor de risc, este indicat să fie nevoie să faci colonoscopie regulat, înainte de 50 de ani.
INFO
Ca metode de screening pentru cancerul colorectal, în afară de colonoscopie, se mai pot recomanda sigmoidoscopia, irigografia, determinarea sângerărilor oculte din materiile fecale sau testele ADN din materiile fecale.
