Deshidratarea poate cauza hipertensiune arterială?
Deși simptomele deshidratării precum setea intensă, gura uscată, durerile de cap și reducerea urinării pot apărea în câteva ore dacă nu consumăm suficientă apă, efectele pe termen lung ale deshidratării pot fi mult mai grave.
Cercetările sugerează că deshidratarea frecventă poate crește riscul de hipertensiune arterială, o afecțiune care afectează milioane de oameni la nivel mondial.
Care este legatura?
Când nu bem suficientă apă, volumul de sânge din corp scade deoarece apa reprezintă mai mult de jumătate din volumul de sânge. Această scădere a volumului de sânge duce la o creștere a concentrației de sodiu sanguin. Corpul reacționează la aceste schimbări prin declanșarea senzației de sete și prin secretarea hormonului antidiuretic, cunoscut și sub numele de vasopresină.
Apa cu fructe poate fi o variantă pentru cei care nu pot bea cantitatea recomandată de apă din cauza faptului că apa nu are gust. Foto: Shutterstock
Vasopresina spune rinichilor să rețină temporar apa pentru a preveni pierderea de lichide prin urinare și pentru a menține concentrația de sodiu sub control.
De asemenea, acest hormon produce constricție a vaselor de sânge, ceea ce cauzează o creștere temporară a tensiunii arteriale. Întrucât volumul de sânge este scăzut, această creștere a tensiunii este esențială pentru a asigura circulația sângelui.
Efectele asupra sănătății
Cum poate deshidratarea să ducă la hipertensiune arterială dacă schimbările sunt temporare și se rezolvă odată cu hidratarea? Cercetătorii au investigat efectele pe termen lung ale episoadelor frecvente de deshidratare și au descoperit că deshidratarea poate afecta sistemul cardiovascular și poate contribui la hipertensiune arterială.
Un studiu publicat în 2019 în jurnalul Nutrients a sugerat că deshidratarea frecventă cauzată de un aport inadecvat de apă duce la modificări în funcționarea vaselor de sânge și în reglarea tensiunii arteriale.
În timp, aceste schimbări pot deveni permanente. Cercetătorii au sugerat că deshidratarea ar putea fi considerată un factor de risc principal pentru hipertensiune, cheaguri de sânge, accident vascular cerebral și boală coronariană din cauza acestor modificări. Un alt studiu, publicat în 2022 în European Heart Journal, a găsit că nivelurile ridicate de sodiu în sânge cauzate de deshidratare frecventă pot crește riscul de insuficiență cardiacă cu 39%. Conform Asociației Americane a Inimii, hipertensiunea arterială este una dintre cauzele cele mai comune ale insuficienței cardiace.
Este bine, deci, să considerăm lipsa continuă de hidratare adecvată ca un factor de risc pentru hipertensiune arterială. Acest risc pare să provină din nivelurile ridicate de vasopresină și schimbările ulterioare în tensiunea arterială și la nivelul sănătații vaselor de sânge care apar în timp. Răspunsul organismului la deshidratare este vital pentru supraviețuire, dar nu este destinat să fie declanșat regulat.
Factori precum vârsta, greutatea și înălțimea trebuie considerați pentru a determina câtă apă trebuie să bei zilnic, dar în medie, este nevoie de 2,5 litri de apă pe zi. De asemenea, ia în calcul faptul că nu doar apa contribuie la hidratare; anumite alimente pot ajuta la satisfacerea nevoilor de lichide ale organismului.
Sursa: EatingWell
