Ce simptome fizice produce anxietatea și cum afectează organismul?
De la dureri de cap la probleme digestive, iată cum afectează anxietatea organismul.
Mulți oameni au experimentat sentimente de anxietate la un moment dat în viață, indiferent dacă sentimentele au fost declanșate de un examen important, de o primă întâlnire sau de o veste proastă neașteptată.
Pentru persoanele cu o tulburare de anxietate, aceste sentimente se pot transforma în gânduri sau preocupări recurente, intruzive, care influențează viața de zi cu zi.
Din acest motiv, conform Asociației Americane de Psihologie anxietatea poate fi, de asemenea, clasificată după simptome fizice.
Durerile de cap pot fi manifestarea anxietății. Foto: Shutterstock
Dr. Sai Achuthan, psihiatru consultant la Cygnet Health Care, a declarat pentru Live Science că majoritatea acestor simptome sunt cauzate de producția excesivă de hormoni de stres, inclusiv cortizol, adrenalină, noradrenalina și vasopresină. Acești hormoni activează răspunsul de luptă sau de fugă al organismului, care declanșează simptome precum creșterea ritmului cardiac, transpirația și respirația rapidă.
Live Science explică cele mai comune simptome fizice ale anxietății și mecanismele din spatele acestora.
Dureri de cap
Migrenele și durerile de cap cronice zilnice sunt frecvente la persoanele care au o tulburare de anxietate, conform Asociației pentru Anxietate și Depresie din America. Cel mai frecvent tip de durere de cap este o cefalee tensională în care individul simte că există o bandă strânsă în jurul capului, a spus Achuthan.
Durerile de cap pot fi declanșate de eliberarea de hormoni de stres, care pot strânge vasele de sânge din creier, a spus dr. Anup Mathew psihiatru principal la Clinica Cantourage din Marea Britanie.
Cu toate acestea, este adesea dificil de determinat care apre prima data: anxietatea sau durerile de cap. „Durerile de cap pot fi o parte a simptomelor de anxietate sau o durere de cap poate duce de fapt la anxietate”, a spus Achuthan.
Manifestări cardiovasculare
Persoanele cu anxietate raportează adesea simptome cardiovasculare, cum ar fi presiune în piept sau bătăi puternice ale inimii. Acest lucru se datorează faptului că hormonii de stres pot determina contracția vaselor de sânge, ceea ce duce la hipertensiune arterială și o creștere a frecvenței cardiace, a spus Mathew.
Tulburările de anxietate au fost, de asemenea, legate de funcționarea afectată a nervului vag – autostrada a corpului care transportă informații între creier și organele interne – și variabilitatea redusă a frecvenței cardiace (HRV) – modificările în timp dintre bătăile inimii – conform unei recenzii publicate în 2014. în revista Frontiers in Psychiatry. Nervul vag joacă un rol central în reglarea activității cardiace: atunci când nu funcționează corect, poate duce la eșecul contracțiilor inimii.
Simptome digestive
Când o persoană este anxioasă, mai mulți hormoni de stres invadează sistemul digestiv, a spus Achuthan. Acest lucru poate duce la probleme digestive, cum ar fi balonare, dureri abdominale, greață și constipație.
Legătura dintre anxietate și hipersensibilitatea viscerală (pragul scăzut al durerii în organele interne) poate fi cauzată de o combinație de factori genetici și experiențe timpurii de viață, potrivit unei recenzii din 2017 publicată în jurnalul Frontiers in Systems Neuroscience (se deschide într-o filă nouă). Copilăria timpurie este o perioadă esențială pentru dezvoltarea circuitelor cerebrale implicate în reglarea stresului și durerii. Anumite polimorfisme genetice pot crește riscul ca aceste circuite cerebrale să nu se dezvolte corespunzător. Atunci când o persoană predispusă genetic este supusă unor experiențe nefavorabile de viață timpurie, cum ar fi traume sau abuz, neurocircuitele sale dureroase se pot dezvolta într-un mod care sporește sentimentele de durere și anxietate la vârsta adultă.
Hormonii de stres pot, de asemenea, perturba echilibrul bacteriilor din intestin, ducând la inflamație și alte probleme digestive, a spus Mathew.
O recenzie din 2021 publicată în revista Clinical Psychology Review a constatat că persoanele cu o tulburare de anxietate tind să aibă mai multe bacterii proinflamatorii (cum ar fi Enterobacteriaceae și Desulfovibrio) și mai puține bacterii benefice (cum ar fi Faecalibacterium) .
Cortizolul, care este produs în mod excesiv în perioadele de anxietate, poate afecta sistemul imunitar prin perturbarea producției de globule albe care luptă împotriva infecțiilor, a spus Achuthan. „Eliberarea susținută a cortisol ar duce, prin urmare, la o șansă crescută de infecție”, a spus el.
Probleme de respirație și amețeli
Respirația rapidă, superficială și amețelile sunt simptome comune ale anxietății, a spus Angel Enrique psiholog clinician.
„Simțim anxietate atunci când ne așteptăm sau anticipăm că se poate întâmpla ceva rău, iar corpul reacţionează pentru a ne ajuta să facem față unei situații intense sau stresante”, a spus el pentru Live Science. „Acest lucru produce un răspuns de luptă sau de zbor. Corpul va răspunde prin creșterea respirației noastre, astfel încât plămânii noștri să miște mai mult oxigen în cazul în care trebuie să scăpăm”. Cu toate acestea, acest lucru îi poate face pe oameni să se simtă fără respirație, ceea ce ar putea declanșa mai multă anxietate sau panică, a spus Enrique.
Un ritm respirator crescut poate duce, de asemenea, la amețeli. „Când suntem anxioși, începem să respirăm rapid și adânc”, a spus Enrique. „Acest lucru duce la o reducere a nivelului de dioxid de carbon din sânge, provocând greață, amețeli sau furnicături în mâini sau picioare.”
