Ce semne arată că ai un creier îmbătrânit?
Iată cum să facei diferența dintre semnele normale de îmbătrânire și indicii care pot arăta boli.
O mică pierdere a capacității memoriei este normală, dar există o mare diferență între modificările creierului din timpul îmbătrânirii normale și perturbările cognitive date de unele boli precum Alzheimer și alte forme de demență. „Într-un creier normal, sănătos, cel mai important lucru care se întâmplă pe măsură ce îmbătrânim este că neuronii noștri încetinesc puțin”, spune dr. Michael R. Wasserman, membru al consiliului de administrație al Fundației Health in Aging a Societății Americane de Geriatrie.
Creierul îmbătrânește ca orice alt organ al corpului, dar acest proces trebuie diferențiat de boli. Foto: Shutterstock
O astfel de încetinire ar putea însemna că durează ceva mai mult procesarea sau reacția la informații noi. Dar dr. Wasserman adaugă două lucruri cruciale, care fac diferența: „Am întâlnit o mulțime de bătrâni de 100 de ani, care sunt foarte bine, iar dacă exista probleme cognitive care îți fac viața de zi cu zi mai grea, nu ar trebui acceptate ca parte a îmbătrânirii, ci ca un semnal pentru a consulta medicul.
Pierderea memoriei pe termen scurt
Când vine vorba de tulburări ale creierului mai în vârstă, boala Alzheimer este o mare problemă și vine cu un semn de avertizare timpuriu destul de clar. „Zona a creierului care afectează cel mai mult Alzheimer este memoria pe termen scurt”, spune dr. Wasserman. „Deci, principalul simptom precoce al bolii este pierderea memoriei pe termen scurt, asta observă toată lumea.”
Aceasta ar putea include totul, de la uitarea evenimentelor zilei până la incapacitatea de a-ți reaminti instrucțiuni. Repetarea întrebărilor sau uitarea conversațiilor recente sunt, de asemenea, printre indicatori, spune David M. Holtzman, profesor și președinte la Departamentul de Neurologie, Universitatea Washington din St. Louis. „Acest lucru poate fi cauzat de disfuncția lobului temporal medial, frecvent printre primele semne ale bolii Alzheimer, precum și de alte tulburări ale creierului”, explică el.
Pierzi memoria pe termen lung
Dacă problemele tale de memorie se extind la lucruri care s-au întâmplat cu ani sau decenii în trecut, este posibil să ai de-a face cu un alt tip de demență, spune dr. Wasserman. „Pentru persoanele cu Alzheimer, memoria pe termen lung tinde să reziste, dar cu alte forme de demență este posibil să ai mai multe probleme de memorie pe termen lung.” Demența multi-infarct – cauzată de mai multe accidente vasculare cerebrale care întrerup alimentarea cu sânge, ducând la deteriorarea țesutului cerebral, este probabil cel mai bun exemplu, deoarece accidentele vasculare cerebrale pot lovi o parte a creierului responsabilă de memoria pe termen lung, explică el. Reține că tipul de pierdere a memoriei pe termen lung se referă la amintirile și evenimentele importante din viața ta.
Ai lapsusuri în vorbire
Chiar și o femeie sănătoasă de 40 de ani se poate surprinde cu probleme în a-și aminti numele cuiva. Dar mai târziu în viață, dificultățile de a-ți aminti elementele de bază ale vocabularului, cum ar fi cuvintele pentru articolele des folosite de la „pâine de pâine” la „volan” – ar putea fi un semn al problemelor cognitive. „Acest lucru este cauzat de dificultăți în părțile creierului care controlează limbajul, de obicei în lobul temporal stâng sau parietal, și poate fi, de asemenea, primul semn al bolii Alzheimer, alte tulburări neurodegenerative, o leziune structurală a creierului sau leziuni legate de accident vascular cerebral. ”, explică dr. Holtzman.
Dificultăți să conduci mașina
Este posibil ca persoanele cu demență să nu realizeze că au probleme la volan, dar familia și prietenii ar putea observa potențiale probleme, spune Institutul Național pentru Îmbătrânire. În timp ce o serie de factori fizici pot contribui la scăderea capacității unui adult în vârstă de a conduce, de la rigiditatea articulațiilor la problemele de vedere, boala Alzheimer și alte forme de demență pot provoca, de asemenea, probleme, influențând memoria și abilitățile de luare a deciziilor. Dacă un adult în vârstă dă semne de probleme de conducere, cum ar fi să uite cum să găsească locuri familiare, cei dragi ar trebui să-și contacteze medicul pentru a determina dacă mai este sigur să stai la volan.
Schimbări de dispoziție și personalitate
Senzația de dezamăgire sau chiar apatia ar putea fi, de asemenea, un motiv de îngrijorare. „Pasivitatea sau dezvoltarea unei depresii la o persoană în vârstă pot fi semne suplimentare ale tulburărilor cognitive”, explică dr. Holtzman. „Acest lucru ar putea fi cauzat de modificări ale lobului frontal, amigdalei și altor structuri din cauza bolii Alzheimer sau a altor afecțiuni ale creierului.”
Probleme de echilibru deranjante
Când vine vorba de alte tipuri de demență, unele simptome fizice pot, de asemenea, să apară. Cu demența multi-infarct, de exemplu, o întrerupere a funcției mentale poate fi însoțită de indicii fizice, cum ar fi pierderea echilibrului. Demența cu corp Lewy, o afecțiune progresivă în care depozitele anormale de proteine se acumulează în creier, este adesea însoțită de unele caracteristici asemănătoare bolii Parkinson, adaugă dr. Wasserman. „Deci oamenii pot avea o oarecare rigiditate și tremor la extremități sau unele halucinații, în special halucinații auditive”, explică el.
Pierzi simțul mirosului
Nu numai că scăderea capacității de a simți mirosul ar putea fi un semn precoce al tulburării degenerative a bolii Parkinson, dar zona creierului tău responsabilă pentru miros este, de asemenea, afectată de Alzheimer.
Probleme cu auzul
Deși pot exista multe cauze diferite de pierdere a auzului, de la infecții la un timpan perforat, boala Alzheimer poate fi una dintre ele, conform unui studiu din 2015 în Jurnalul de Epidemiologie. Plăcile din creier asociate cu această afecțiune ar putea interfera cu capacitatea de funcționare a centrului auditiv.
Când este timpul să consulți un doctor
Dr. Wasserman dorește să clarifice faptul că schimbările cognitive, cum ar fi pierderea memoriei sau confuzia, care interferează cu rutina ta normală, nu ar trebui acceptate ca o altă fațetă a îmbătrânirii. „Nimeni nu ar trebui să aibă sentimentul că pierderea semnificativă a funcției creierului este asociată cu îmbătrânirea normală”, spune el. Dr. Holtzman adaugă că schimbările cognitive care afectează viața de zi cu zi sunt un motiv pentru a discuta cu medicul și pentru a afla care sunt problemele reale. „O scădere a memoriei și a gândirii care este vizibilă de alții și este o schimbare clară față de funcția anterioară ar trebui să determine dacă există un motiv dincolo de îmbătrânirea normală care ar putea explica o astfel de schimbare”, îndeamnă el.
Sursa: Heathy
