Ce analize sunt necesare pentru monitorizarea stării de sănătate a copiilor?

Lipsa poftei de mâncare ori, din contră, un apetit exagerat, o stare de oboseală crescută, dereglări periodice ale tranzitului intestinal, somnolență, o stare subfebrilă chiar trecătoare, diferite manifestări cutanate, virozele recurente, o piele palidă, durerile musculare și altele sunt semne de alarmă care nu trebuie niciodată neglijate, atât în cazul copilului mai mic de 3 ani, cât și în cazul preșcolarilor mici sau mai mari și adolescenților. 

Medicii pediatri recomandă un set de analize de rutină cel puțin o dată pe an pentru copilul sănătos, care nu are boli cronice. Sunt necesare analize de laborator țintite pentru identificarea cauzei, dacă există indiciile unei alergii și este obligatorie monitorizarea, în acord cu indicațiile medicului curant, pentru copiii care au suferințe cronice.  

Monitorizarea stării de sănătate a copiilor este esențială. Foto: Shutterstock

În monitorizarea celor mici, medicii au nevoie de rezultate sigure și rapide pentru analize, pentru a putea detecta orice posibilă problemă într-un timp scurt și a lua deciziile medicale necesare pentru fiecare caz. Un diagnostic corect începe cu analize de laborator precise, medicul punând diagnosticul pe baza anamnezei și a rezultatelor.

Când sunt necesare analizele de laborator?

Necesitatea analizelor de laborator nu poate fi pusă în discuție, pentru că furnizează informații vitale despre starea de sănătate a copilului. Analizele de laborator, indicate specific de medic, sunt obligatorii în următoarele situații: 

·        Anual - setul de analize uzuale; 

·        Febra tratată simptomatic care durează mai mult de cinci zile; 

·        Monitorizarea unor boli cronice diagnosticate anterior; 

·        Monitorizarea eficienței unui tratament; 

·        Pentru stabilirea unui diagnostic precis și a tratamentului adecvat; 

·        La intrarea în colectivitate a copilului; 

·        Pentru copiii aflați în grupele de risc sau dacă istoricul familial arată o anume predispoziție.

„Medicul pediatru va indica un set de analize de laborator, pe baza simptomatologiei, atunci când copilul prezintă febră, iar cauza acesteia trebuie identificată cu precizie. Mai mult, analizele de laborator sunt necesare ca parte a unui screening anual. Este important de adăugat faptul că analizele de laborator anuale fac o evaluare completă și pot indica o afecțiune care nu produce simptome evidente sau care nu este detectabilă la un control clinic”, explică doctor Lăcrămioara Dobrin, medic primar pediatru.

Analizele necesare trebuie recomandate de medic după ce copilul a fost consultat. La fel de important este ca rezultatele analizelor să fie ulterior evaluate de pediatru pentru că doar acesta poate face legătura dintre evaluarea clinică, constantele biologice și alte investigații. Nu este exclus ca acesta să solicite alte teste, specifice, pentru a confirma sau elimina orice suspiciune. 

„Sunt situații în care rezultatele unui set de analize uzuale ridică semne de întrebare, deși nu există simptome clinice. În acest caz, vor fi obligatoriu necesare teste personalizate. Acest tip de teste de laborator complexe sunt cu atât mai necesare atunci când există simptome, pentru un diagnostic complex, dar și atunci când istoricul familial sau antecedentele copilului îl plasează într-o grupă de risc pentru diferite afecțiuni și/sau există suspiciunea unei predispoziții”, adaugă dr. Lăcrămioara Dobrin. 

Consult și analize sau invers? 

Este total nerecomandat ca părintele să programeze copilul la un set de analize uzuale la cerere, fie că sunt analize de sânge, urină sau fecale, fără ca acestea să fie necesare și fără a fi ulterior interpretate de medic. Un rezultat care se înscrie în parametri normali este un rezultat bun doar dacă este evaluat de medic în raport cu vârsta și cu alte rezultate clinice și paraclinice. 

 „Corect și normal este ca medicul să decidă setul de analize de laborator necesare copilului, după consult și anamneză. Medicul ia în calcul atât istoricul medical al copilului, cât și pe cel familial, știe dacă sunt sau nu factori de risc sau predispozanți asociați. Toate aceste elemente formează o imagine în funcție de care pediatrul poate cere anumite analize țintite, care se susțin și se completează unele pe altele, tocmai pentru a stabili cu precizie un diagnostic. În consecință, consultul este prima etapă, urmată de analize, după care se revine la medic cu rezultatele, chiar dacă din buletinul de analiză reiese că valorile sunt în limite normale. Un consult clinic nu poate înlocui analizele de laborator, deoarece pot exista afecțiuni care nu prezintă simptome evidente sau care nu pot fi identificate în absența analizelor de laborator, după cum nici analizele, doar ele, neinterpretate de medic, nu confirmă starea de sănătate sau boala”, spune medicul Lăcrămioara Dobrin. 

Este la fel de utilă părinților și informația că nu există o listă standard de teste de laborator uzuale, valabilă tuturor copiilor, după cum rezultatul analizelor poate varia în funcție de vârstă, alimentație, diferite aspecte funcționale fiziologice, care sunt specifice fiecărei etape de dezvoltare. 

Spre exemplu, testarea colesterolului nu se face înainte de 9-11 ani, pentru că rezultatele sunt irelevante, în timp ce deficitul de fier se testează la vârsta de un an, la toți copiii, iar la fete anual dupa prima menstră (11-13 ani) și uneori chiar mai des dacă menstruația este abundentă sau se practică intens un sport. În replică, spre exemplu, dacă copilul provine dintr-o familie unde infecțiile urinare sunt recurente, va fi necesară o urocultură, în caz contrar, un sumar de urină anual este suficient. Acestea și multe alte aspecte sunt luate în calcul de medicul pediatru care face lista testelor de laborator necesare și utile pentru o corectă monitorizare a sănătății copilului.  

Citește și Cum recunoști mușcăturile de ploșnițe?