Nalba: o farmacie într-o plantă

Există mai multe specii de nalbă, în scop terapeutic fiind folosite mai ales nalba de pădure, nalba mare, de grădină şi mică. Fitoterapeutul Ovidiu Bojor scrie în cartea sa, „Plante şi miresme biblice“, că dintre toate speciile, cea de pădure (Malva sylvestris) excelează la capitolul substanţe active conţinute.

De la plantă, se folosesc atât florile, cât şi frunzele şi rădăcina. Acestea conţin cantităţi variabile de mucilagii, antocianoizi, vitaminele A, B1, B2 şi C şi au efect emollient, antiinflamator şi expectorant.

Tratează bolile respiratorii

Mucilagiile din nalbă aduc beneficii în caz de afecţiuni ale aparatului respirator, cum sunt faringitele, laringitele, traheitele şi bronşitele. Efectul pozitiv al nalbei poate fi potenţat dacă o combini cu extract de eucalipt. Planta poate fi utilizată şi ca laxativ uşor, dar şi în inflamaţii ale mucoaselor gastrointenstinale şi ale vezicii urinare.

Pe cale externă, gargara cu nalbă ameliorează simptomele amigdalitelor, iar băile cu plantă ajută în inflamaţiile mucoaselor oculare, vaginale şi rectal. În plus, are proprietăţi benefice în arsuri, zgârieturi, abcese, furunculoză, inflamaţiile ale pielii şi înţepături de insecte.

Mod de administrare în diferite boli

Nalba tratează zeci de afecţiuni încă din antichitate, fiind apeciată de greci şi romani. Şi în Vechiul Testament scrie despre ea, de unde rezultă că această plantă are virtuţi terapeutice recunoscute de multă vreme.

Ideal este ca preparatele din nalbă să se ia, pe cât posibil, după indicaţia medicului fitoterapeut. Te poţi ghida şi după recomandările oferite de medicul fitoterapeut Mihai Alin Scralat, în cartea sa „Mic tratat de fitomedicină“, despre dozajul în anumite boli.

1. Inflamaţii ale căilor urinare. Simptomele bolilor de rinichi pot fi ameliorate cu decoctul dintr-o linguriţă de răzătură de rădăcină uscată de nalbă la 200 ml de apă, care se fierbe câteva minute. E bine să bei 2 ceşti de decoct pe zi, până la vindecare.

2. Tuse, astm, inflamaţii ale căilor respiratorii. Pentru aceste afecţiuni este indicată infuzia din nalbă. Pentru a o prepara, ai nevoie de 1 lingură de flori şi frunze uscate, peste care adaugi 200 ml de apă clocotită şi o laşi deoparte, acoperită, un sfert de oră. Se bea fracţionat pe parcursul zilei câte 1 linguriţă. De asemenea, infuzia combinată de nalbă cu soc este un calmant eficient al tusei, bronşitei şi laringitei. Ai nevoie de părţi egale de flori de nalbă şi de soc, din care iei 1 lingură şi o amesteci cu 200 ml de apă clocotită. Ca să se combine substanţele active, se lasă cana acoperită 15 minute. Din această infuzie, care are proprietăţi emoliente şi expectorante, se beau 1-2 căni pe zi, în funcţie de cât de severe sunt afecţiunile.

3. Constipaţie.Tulburările de digestive precum constipaţiile pot fi combătute cu tinctură din flori şi frunze de nalbă. O poţi achiziţiona din magazinele naturiste sau o poţi face în casă, din 20 g de frunze şi flori, care se lasă la macerat 2 săptămâni în 100 ml de alcool alimentar de 70 de grade. Din această compoziţie se iau 50 de picături, seara, la culcare.

4. Picioare umflate. Reţii apă în ţesuturi şi îţi simţi picioarele obosite? Cataplasmele cu nalbă relaxează muşchii, îmbunătăţesc circulaţia periferică şi reduc senzaţia de picioare grele. Trebuie să fierbi nalba, planta întreagă cu tot cu rădăcină, şi să aplici pe locul afectat, apoi să bandajezi zona.

5. Boli de piele. Cu infuzia din flori de nalbă, pe care o faci dintr-o jumătate de linguriţă de flori la 200 ml de apă clocotită lăsată un sfert de oră la răcit, cu capac, se aplică comprese pe zonele cu probleme sau se fac spălături locale. În popor, în caz de furuncule şi abcese se folosesc cataplasmele cu rădăcină de nalbă fiartă în lapte.

6. Infecţii vaginale. În caz de infecţii precum candida, se pot face spălături vaginale de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara) cu macerat la rece din nalbă. Acesta se prepară din 4 linguri de rădăcină de nalbă decorticată şi mărunţită la 250 ml de apă fiartă şi răcită, care se lasă deoparte cel puţin o jumătate de oră.

Sirop care calmează tusea

În caz de tuse, bronşită sau laringită, sunt de ajutor siropul, infuzia şi decoctul din nalbă. Pentru a prepara siropul, ai nevoie de 3 linguriţe de rădăcină mărunţită, pe care le pui la macerat timp de o oră cu 15 ml de alcool de 50 de grade şi 300 ml de apă. După ce se strecoară amestecul, se fierbe cu 300 g de zahăr, până ce se dizolvă şi rămâne un lichid gros. Se iau câte 1-2 linguriţe la 2-3 ore.