Cei mai periculoşi aditivi alimentari

1 2 jpg jpeg

Din păcate, toate aceste produse alimentare sunt adevărate otrăvuri pentru organism şi ne afectează în mod evident sănătatea: numărul persoanelor obeze este într-o continuă creştere la fel ca şi cazurile tot mai numeroase de cancer, diabet, hipertensiune arterială şi alte afecţiuni derivate. Iată care sunt cei mai nocivi aditivi alimentari pe care trebuie să-i eviţi!

Cei mai periculoşi aditivi alimentari: glutamatul de sodiu

Glutamatul de sodiu este folosit ca aditiv alimentar, pentru a îmbunătăţi percepţia gustului diverselor alimente. Aditivul se găseşte într-o gamă largă de produse, de la mâncare chinezească până la alimentele semipreparate.

Deşi glutamatul de sodiu a fost clasificat drept o aromă naturală de industria alimentară, el se găseşte pe etichetele produselor sub forma a peste 25 de preudonime, care să inducă în eroare consumatorul.

Pe lângă faptul că provoacă dependenţă, consumul în exces al aditivului poate avea diverse complicaţii pentru sănătate: presiune arterială mărită, dezechilibru hormonal, epilepsie, alergie alimentară, astm, cancer, sterilitate la femei, ritm cardiac neregulat sau rapid, atac de cord, disfuncţii tiroidiene, obezitate, diabet de tip 2.

Cei mai periculoşi aditivi alimentari: uleiul vegetal bromat

Uleiul vegetal bromat (BVO) este un ingredient folosit de companiile producătoare de băuturi răcoritoare ca emulgator şi stabilizator încă din anii '30, în special în sucurile cu aromă de citrice, pentru a evita separarea acestora în timpul distribuţiei. Este un element controversat, deoarece este folosit şi la soluţiile ignifuge.

Este interzis în peste 100 de ţări (inclusiv în UE) deoarece afectează tiroida, faciliteză apariţia bolilor autoimune şi defectelor genetice, afectează organele şi procesul de creştere.

Cei mai periculoşi aditivi alimentari: nitriţii

Nitratul de sodiu are rolul de a păstra alimentele proaspete cât mai mult timp, prevenind creşterea bacteriilor. În cantităţi mari însă poate duce la apariţa cancerului şi poate cauza malformaţii ale fătului dacă este consumat de femeile însărcinate. Se găseşte în cârnaţi, bacon, şuncă şi peşte afumat.

Cei mai periculoşi aditivi alimentari: grăsimile trans

Sunt utilizate pentru a prelungi valabilitatea unui produs şi este unul dintre cei mai periculoşi aditivi pe care îi găsim în alimente. Datorită acestora, există produse pe care le putem consuma la câţiva ani de la cumpărare!

O sumedenie de studii au demonstrat că grăsimile trans cresc nivelul colesterolului LDL (rău) din sânge, destabilizândul pe cel HDL (bun), cresc riscul e infarct, atac cerebral şi în general boli cardiovasculare, generează procese inflamatorii în organism (despre care se ştie că favorizează apariţia tumorilor), diabet şi alte afecţiuni.

Cei mai periculoşi aditivi alimentari: zahărul rafinat

Evitaţi alimentele cu zaharuri rafinate, precum şi cele foarte bogate în fructoză sau sirop de porumb. Bomboane, suc, sirop, jeleu, prăjituri şi produse de patiserie - toate se află pe lista alimentelor de evitat. În schimb, putem consuma alimente care sunt în mod natural dulci, sau îndulcite cu fructe sau 100% suc de fructe. Putem folosi, de asemenea, îndulcitori naturali, cum ar fi mierea sau nectarul de agave.

Cei mai periculoşi aditivi alimentari: olestra

Este un înlocuitor al grăsimii în chipsuri, însă nu este digerat de către organism. Totuşi cauzează diaree şi crampe stomacale de o intensitate mare. Un alt efect advers al acestei grăsimi artificiale este că împiedică organismul să absoarbă vitamine precum A, D, E şi K.

Cei mai periculoşi aditivi alimentari: uleiuri hidrogenate

Uleiurile hidrogenate sau parţial hidrogenate sunt grăsimi create industrial utilizate în mai mult de 40.000 de produse alimentare din SUA, mai ieftine decât alte uleiuri. Conţin niveluri ridicate de grăsimi, care cresc colesterolul rău şi îl micşorează pe cel bun, lucru care contribuie la riscul de boli de inima.

Cei mai periculoşi aditivi alimentari: fructoza din porumb (HFCS)

Fructoza din porumb este alternativa ieftină la trestia de zahăr şi sfecla de zahăr. Substanţa păstrează proaspete produsele de patiserie şi băuturile reci.

Acest aditiv predispune organismul să transforme fructoza în grăsime, creşte riscul de diabet de tip 2, de afecţiuni coronariene, accident vascular cerebral şi cancer. De asemenea, nu este uşor de metabolizat de ficat.