VIDEO: Soarele, antidotul depresiei?

1 2 jpg jpeg

Tulburarea afectiv─â sezonier─â (TAS) apare mai frecvent la femei, ├«n intervalul de v├órst─â 20-40 de ani. Potrivit clinicii Cleveland din Ohio, 4-6% din americani sufer─â de aceast─â boal─â. ├Äns─â procentul celor care au episoade depresive tranzitorii ├«n zilele scurte de iarn─â este mai mare. Cum se manifest─â Simptomele TAS apar de la sf├ór┼čitul toamnei ┼či ┼úin p├ón─â la venirea prim─âverii. Ele includ senza┼úia de oboseal─â, triste┼úea nejustificat─â, pierderea interesului pentru activit─â┼úile cotidiene, sc─âderea abilit─â┼úii de concentrare, precum ┼či un apetit crescut asociat cu cre┼čtere ├«n greutate. Paradoxal, la unele persoane, soarele poate fi cauz─â de depresie. ├Än aceste cazuri, tulburarea afectiv─â sezonier─â apare vara ┼či se manifest─â prin insomnie, apetit sc─âzut ┼či pierdere ├«n greutate, iritabilitate ┼či dificult─â┼úi de concentrare. Cauzele afec┼úiunii - insuficient cunoscute 1. Predispozi┼úie genetic─â ┼či factori de mediu Potrivit unui studiu reralizat la Universitatea din Virginia, o muta┼úie genetic─â la nivelul ochiului face ca acesta s─â fie mai pu┼úin sensibil la lumin─â. Pe de alt─â parte, TAS este mai frecvent─â pe m─âsur─â ce ne ├«ndep─ârt─âm de Ecuator, spun speciali┼čtii, ace┼čtia concluzion├ónd c─â num─ârul crescut de zile ├«nsorite ÔÇ×bateÔÇŁ predispozi┼úia genetic─â. 2. Ritmul circadian ┼či dezechilibrele serotoninei Adaptarea organismului la ziua de 24 de ore, precum ┼či la schimb─ârile de fus orar, se face cu ajutorul ritmului circadian. Acesta este un mecanism aflat sub influen┼úa unor substan┼úe secretate ├«n creier, printre care cele mai importante sunt melatonina ┼či serotonina. Deregl─âri ├«n sinteza acestor substan┼úe pot duce la tulbur─âri de acomodare ┼či la depresie, ├«n zilele scurte de iarn─â. 3. Deficit de vitamina D Soarele nu ne influen┼úeaz─â starea de spirit doar prin ac┼úiunile asupra creierului ┼či ochilor. El stimuleaz─â producerea de vitamina D ├«n piele, iar nivelurile sc─âzute de vitamin─â au fost asociate cu TAS, dar ┼či cu alte tipuri de depresie. Expunerea la soare a bra┼úelor timp de doar 15 minute, de dou─â ori pe s─âpt─âm├ón─â, f─âr─â factor de protec┼úie solar─â, asigur─â necesarul optim al acestei vitamine. Cum se trateaz─â Persoanele care sufer─â de acest tip de depresie sunt sf─âtuite s─â petreac─â timp ├«n aer liber, pe lumin─â, ┼či s─â fie c├ót mai active ├«n prima parte a zilei. Medici recomand─â exerci┼úiile fizice, o simpl─â plimbare ├«n natur─â, ├«notul sau folosirea unei biciclete. Tratamentul medical utilizeaz─â lumina artifical─â ce mimeaz─â intensitatea sursei naturale. Un gest simplu, de care pute┼úi ┼úine cont acas─â, este acela de a folosi becuri cu lumin─â galben─â. Imediat dup─â trezire, aprinde┼úi o veioz─â, apoi, treptat, l─âmpi cu lumin─â din ce ├«n ce mai puternic─â. Depresia, un pericol pentru s─ân─âtate Unu din patru rom├óni sufer─â de o form─â de depresie. Cele mai afectate sunt persoanele ├«ntre 25 ┼či 50 de ani, ├«n special femeile, ├«n procent de trei ori mai mare dec├ót b─ârba┼úii. Boala este un factor major de risc pentru bolile cardiace, accidente vasculare cerebrale, diabet zaharat, osteoporoz─â ┼či Parkinson. Potrivit Organiza┼úiei Mondiale a S─ân─ât─â┼úii, depresia este mai nociv─â pentru s─ân─âtate dec├ót angina, astmul, artrita sau diabetul.