Solu┼úii antisfor─âit - Ce func┼úioneaz─â ┼či ce nu

1 ce este apneea jpg jpeg

Sfor─âtitul apare c├ónd aerul inspirat este perturbat ├«n timpul somnului din cauza ├«ngust─ârii c─âilor aeriene la nivelul nasului, cavit─â┼úii bucale sau g├ótului. Dac─â, ├«n cazul copiilor, sfor─âitul se produce ca urmare a cre┼čterii ├«n dimensiune a polipilor, la adul┼úi este des ├«nt├ólnit c├ónd persoana sufer─â de devia┼úie de sept, rinit─â cronic─â, polipoz─â nazal─â, alergii sau infec┼úii ale c─âilor aeriene.

Sfor─âitul nu mai este considerat de nimeni o problem─â minor─â, o nepl─âcere pentru cei din jur ┼či at├ót. S-a dovedit ┼čtiin┼úific: majoritatea persoanelor care sfor─âie sufer─â de o tulburare care le predispune la boli de inim─â ┼či chiar la deces prematur. A┼čadar, ├«n mod cert trebuie luate m─âsuri antisfor─âit. Dar ├«n vreme ce unele chiar func┼úioneaz─â, altele sunt doar strategii de marketing.

ÔÇ×Sfor─âitul mai apare atunci c├ónd amigdalele se m─âresc ├«n volum, c├ónd v─âlul palatin este prea lung ┼či vibreaz─â c├ónd trece aerul, c├ónd apar tumori laringiene, dar ┼či c├ónd persoana sufer─â anumite modific─âri ale scheletului fe┼úei (retrogna┼úie - tulburare de dezvoltare a mandibulei)ÔÇť, explic─â medicul primar ORL Claudia Boldea.

Terapii disponibile ├«n farmacii Este indicat ca persoanele care sfor─âie s─â fac─â, dac─â este cazul, unele modific─âri ├«n ceea ce prive┼čte stilul de via┼ú─â. ÔÇ×Sc─âderea ├«n greutate, renun┼úarea la fumat ┼či alcool, evitarea medicamentelor sedative, schimbarea pozi┼úiei ├«n timpul somnului, tratamentul corect al alergiilor ┼či al infec┼úiilor c─âilor aeriene superioare pot face ca problemele cu sfor─âitul s─â se reduc─âÔÇť, spune medicul Claudia Boldea. De ajutor ├«n acest caz sunt ┼či produsele disponibile ├«n farmacii:

- benzile nazale - se aplic─â la nivelul n─ârilor, astfel ├«nc├ót s─â se m─âreasc─â deschiderea lor, u┼čur├óndu-se respira┼úia;

- protez─â dentar─â ÔÇô persoana poate alege aceast─â variant─â de tratament doar dac─â exist─â indica┼úie din partea medicului orelist ┼či stomatolog;

- spray nazal - elibereaz─â c─âile nazale ┼či permite p─âtrunderea mai u┼čoar─â a aerului (este bine de ┼čtiut c─â substan┼úele din spray pot da dependen┼ú─â).

Pentru a putea recomanda tratamentul necesar, medicul trebuie să stabilească locul unde se produce obstrucţia căilor respiratorii în timpul somnului.

ÔÇ×Dac─â este vorba de cauze nazale, atunci se indic─â tratamentul chirurgical al devia┼úiei de sept, polipozei nazale sau rinitei cronice. ├Än cazul ├«n care cauza este localizat─â la nivelul faringelui, se indic─â extirparea amigdalelor ┼či a polipilorÔÇť, adaug─â medicul orelist. Printre tratamentele chirurgicale frecvent recomandate se num─âr─â:

- uvulopalatofaringoplastia ÔÇô opera┼úia se face sub anestezie ┼či const─â ├«n rezec┼úii par┼úiale din v─âlul palatin, din luet─â (omu┼čor) ┼či din amigdale;

- remodelarea palatului moale prin radiofrecven┼ú─â ÔÇô interven┼úia se realizeaz─â cu anestezie, dar nu necesit─â spitalizare. Pacientul este ├«n┼úepat ├«n v─âlul palatin ├«n c├óteva puncte cu ajutorul unor pense speciale, apoi este aplicat curentul de radiofrecven┼ú─â timp de c├óteva secunde (├«n unele cazuri, procedura trebuie repetat─â).

- obezitatea;

- fumatul;

- consumul de alcool;

- unele boli endocrine - hipotiroidismul (datorit─â cre┼čterii ├«n greutate);

- administrarea de medicamente sedative (relaxeaz─â excesiv musculatura);

- mărirea în volum a musculaturii gâtului (în special la sportivii de performanţă);

- dormitul pe spate.

Printre efectele sfor─âitului pe termen lung asupra organismului, se num─âr─â: starea de somnolen┼ú─â din timpul zilei, durerea de cap, dar ┼či diminuarea capacit─â┼úii de concentrare, a aten┼úiei ┼či a abilit─â┼úii de memorare.

De asemenea, pe termen lung, poate cre┼čte riscul de apari┼úie hipertensiunii arteriale, bolilor de inim─â ┼či infarctului miocardic. Nu trebuie neglijat─â problema sfor─âitului, cu at├ót mai mult cu c├ót persoana poate ajunge s─â fie diagnosticat─â cu hipertensiunea pulmonar─â, ├«i poate fi afectat─â via┼úa sexual─â, dar cre┼čte ┼či v├óscozitatea s├óngelui, din cauza hipoxiei cronice (sc─âderea aportului de oxigen ├«n ┼úesuturi) ┼či a riscului de tromboz─â.