Jocurile - fitness pentru creierul uman

1 img 1 clicksanatate ro jpg jpeg

Pentru a ne asigura c─â ducem o via┼ú─â c├ót mai s─ân─âtoas─â, sunt necesare monitorizarea st─ârii de s─ân─âtate, realizarea unor controale medicale regulate, o diet─â echilibrat─â dar ┼či monitorizarea ┼či cultivarea st─ârii de s─ân─âtate mintal─â.

Aceasta din urm─â este relativ nou recunoscut─â de speciali┼čti ca fiind deosebit de important─â pentru s─ân─âtatea general─â a omului. La nivel mondial, ultimele decenii au ar─âtat o cre┼čtere a con┼čtientiz─ârii asupra importan┼úei s─ân─ât─â┼úii mintale ├«n asigurarea calit─â┼úii vie┼úii, iar m─âsuri de ├«ncurajare a s─ân─ât─â┼úii mintale ┼či de recunoa┼čtere ┼či tratare a tulbur─ârilor mintale au fost incluse cu prioritate ├«n obiectivele privind s─ân─âtatea public─â la nivelul Uniunii Europene ┼či nu numai.

Fitness pentru creier

Pentru o abordare mai simplist─â asupra acestor chestiuni, ne putem g├óndi la creierul uman ca la orice alt mu┼čchi din corp: pentru a-l ├«nt─âri, avem nevoie de exerci┼úiu. Se pare c─â o combina┼úie ├«ntre o via┼ú─â activ─â din punct de vedere fizic ┼či realizarea unor exerci┼úii de stimulare a creierului este cel mai bun fitness pentru creier, ├«ntruc├ót trimite o combina┼úie de impulsuri c─âtre creier ┼či antreneaz─â memoria de lucru, aceea responsabil─â cu re┼úinerea informa┼úiilor pentru utilizarea viitoare. Exerci┼úiul fizic ridic─â ritmul cardiac, creierul prime┼čte mai mult oxigen ┼či corpul elibereaz─â hormoni care reduc stresul ┼či anxietatea, cre├ónd ┼či un mediu mai bun pentru ├«nv─â┼úare. La r├óndul lor, exerci┼úiile pentru ├«mbun─ât─â┼úirea memoriei stimuleaz─â capacitatea corpului de a se adapta la situa┼úii noi ┼či a crea noi leg─âturi neuronale, precum ┼či puterea de concentrare.

A┼čadar, pentru a ne antrena creierul, pe l├óng─â exerci┼úiile fizice putem ├«ncepe s─â facem exerci┼úii de memorie sau s─â practic─âm anumite jocuri, ├«n func┼úie de preferin┼úe. Cu prec─âdere jocurile de c─âr┼úi, precum poker, whist sau jocurile de societate precum ┼čahul sau monopoly ne pot ajuta s─â ne exers─âm memoria, g├óndirea strategic─â ┼či capacitatea creierului de a anticipa ┼či a se adapta, ac┼úion├ónd ca un exerci┼úiu de fitness pentru minte.

Pokerul, joc al minţii

Pokerul este un joc distractiv pentru socializarea cu prietenii, ├«ns─â ┼či un exerci┼úiu extrem de util pentru antrenarea func┼úiei cognitive, exersarea memoriei ┼či abilit─â┼úii de anticipare. Reguli poker sunt simple, iar jocul are numeroase variante ┼či poate fi adaptat pentru orice situa┼úie. De┼či este numit joc de noroc, pokerul este considerat, precum┼čahul, un sport al min┼úii, adic─â un sport la care conteaz─â abilit─â┼úile intelectuale ┼či nu cele fizice. Astfel, acest joc necesit─â dezvoltarea ┼či aplicarea unei strategii, precum ┼či adaptarea acesteia ├«n func┼úie de dezvoltarea jocului ┼či de ceilal┼úi juc─âtori, sporind astfel capacit─â┼úile creierului de rezolvare a problemelor, de planificare ┼či de adaptare. ├Än cadrul unui joc de poker, un juc─âtor ├«┼či creeaz─â planuri ┼či analizeaz─â situa┼úii, lu├ónd decizii calculate la fiecare pas. ├Än func┼úie de rezultatul jocului, juc─âtorul ├«┼či va revizui strategia pentru a ├«ncorpora lec┼úiile ├«nv─â┼úate, utiliz├ónd astfel intens capacitatea creierului de a anticipa, a ├«nv─â┼úa ┼či de a se adapta.

┼×ahul, jocul strategilor

┼×ahul este cunoscut ca un sport care dezvolt─â capacitatea de g├óndire strategic─â ┼či concentrarea. Prin ├«ns─â┼či regulile sale de joc,┼čahul necesit─â dezvoltarea unei strategii ┼či adaptarea permanent─â a acesteia ├«n func┼úie de jocul adversarului. Mai mult dec├ót at├ót, chiar ┼či juc─âtorii amatori ├«nva┼ú─â c├óteva scheme clasice de joc, deschideri ┼či strategii care presupun memorarea unor ┼čiruri de mut─âri. De asemenea, ┼čahul antreneaz─â ambele emisfere ale creierului, necesit├ónd ┼či g├óndire logic─â ┼či structurat─â, dar ┼či abilit─â┼úi creative.

Puzzle-ul, joc de tipare

Puzzle-urile pot ajuta, de asemenea, la antrenarea creierului uman ├«ntruc├ót necesit─â abilit─â┼úi de recunoa┼čtere a tiparelor, g├óndire critic─â ┼či abilitatea de g─âsire a solu┼úiilor. Desigur, cu c├ót puzzle-urile sunt mai complicate, cu at├ót sunt mai dificil de rezolvat, iar creierul depune mai mult efort pentru a le rezolva, antren├óndu-se din greu. Cu toate acestea, o abordare treptat─â este mai eficient─â pe termen lung ┼či ├«n antrenarea creierului, a┼ča cum este ┼či ├«n antrenamentele fizice.

Jocurile de strategie

Jocurile de strategie, precum Starcraft sau Civilization 6, stimuleaz─â de asemenea activitatea cerebral─â prin exersarea memoriei de lucru ┼či a abilit─â┼úii de luare a unor decizii strategice. Acestea pot ajuta ┼či la dezvoltarea abilit─â┼úilor de orientare spa┼úial─â, a celor de recunoa┼čtere a tiparelor ┼či coordonarea ochi-m├ón─â.

Jocurile video, unelte de învăţare

Jocuri de ac┼úiune ┼či rol, precum Witcher 3 sau Mass Effect pot stimula ra┼úionamentul inductiv ┼či capacitatea de luare a deciziilor. De┼či jocurile video nu sunt ├«n general privite ca fiind utile, ci doar distractive, acestea aplic─â o presiune asupra creierului de a se adapta permanent ┼či rapid la schimb─âri din joc, presiune care poate stimula creierul ├«n mod similar cu cea necesar─â pentru situa┼úii din via┼úa curent─â, precum orientarea ├«n traficul din ora┼č sau ├«nv─â┼úarea limbajului.

Jocurile de simulare

Jocuri precum Microsoft Flight Simulator X sau Sim City ne pot ajuta să ne exersăm procesul decizional într-un mod similar cu cel din viaţa reală, iar simularea unui mediu real ne poate ajuta să învăţăm prin imitaţie, aplicând ulterior mai rapid în mod real decizii pe care le-am luat anterior în situaţii întâlnite în joc.

Toate aceste sporturi ┼či jocuri ne pot ajuta s─â ne exers─âm diverse abilit─â┼úi ale creierului ┼či s─â stimul─âm astfel buna func┼úionare a acestuia, ├«ntr-un mod distractiv. Jocurile ┼či exerci┼úiile pot fi considerate astfel unelte pentru dezvoltarea ┼či ├«nv─â┼úarea continu─â, at├óta timp c├ót sunt privite ├«n ansamblul general al asigur─ârii unei st─âri optime de s─ân─âtate fizic─â ┼či mental─â, care presupune men┼úinerea unui echilibru.