Ce se întâmplă în mintea noastră când auzim “Te iubesc”?
În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept “Antrenorul Minţii”, iubirea este, în fapt, şi cea mai puternică emoţie – măsurată de cercetători - pe care corpul nostru o poate manifesta, dar aceasta nu vine din minte, ci este doar coordonată de către minte. Ea produce în noi o forţă atât de mare, încât toate cele cinci simţuri fizice îşi măresc intensitatea.
Gustul este altul, atingerile mai intense, privirea mai ageră şi vigilentă, auzul mai calibrat şi mirosul mai fin. Studiile declară că procesele de memorare, amintire şi inovaţie, în timpul unei relaţii de iubire devin mult mai facile şi deschizătoare de noi oportunităţi în viaţă. Mai mult, specialistul consideră că iubirea este singura stare care îl conduce pe om să observe ce puteri are de fapt, însă gândurile, obiceiurile şi chiar prejudecăţile noastre ne împiedică să o trăim intens şi pe termen lung.
Iubirea – ca stare – o avem genetic întipărită în fiecare dintre noi, este substanţa primă din care suntem clădiţi, însă mintea noastră a generat un sistem alternativ, dihotomic, care estompează sau remodelează fluxul de iubire care ne curge prin fiecare celulă a corpului nostru. Acest sistem alternativ construit artificial de creier, care a primit aceste învăţături de la societatea contemporană, ne împinge spre iubire unilaterală, spre iubire condiţionată şi spre orgolii în dragoste.
“Această stare duală în care trăim – iubirea înseamnă libertate totală / iubirea implică condiţii – experimentăm confuzia, stresul şi stările de anxietate şi ne este foarte greu să vedem şi să experimentăm acest sentiment în starea lui pură. Iubirea are nevoie să fie înţeleasă ca fiind neschimbătoare, necondiţionată de gânduri, nu fluctuează şi nici nu depinde de factorii externi. Ea fiind un proces al inimii, şi nu al gândurilor. Gândurile sunt de fapt obişnuinţa minţii, care de cele mai multe ori distrug căsnicii, relaţii, colaborări etc”, consideră psihologul Alexandru Pleşea. Primul “Te iubesc” înseamnă aprobarea sentimentelor
“Te iubesc” spus în timpul unei relaţii lungi, înseamnă confirmare primului “Te iubesc”.
Exponentul sau simbolul sentimentului de iubire, în toată convenţia noastră socială, este expresia “Te iubesc”, iar implicaţiile acesteia au depaşit cu mult graniţele sale iniţiale. În acelaşi timp, psihologul afirmă că poveştile de dragoste aflate la început, sunt guvernate de iubire pasională, care activează o cantitate mare de oxitocină – hormonul fericirii şi a ataşamentului, iar primul “Te iubesc” pe care îl spunem persoanei dragi, va fi perceput la nivel mental ca fiind aprobarea şi acceptarea sentimentelor.
’’Te Iubesc’’ va transcende omul dintr-o stare fizică într-una pur spirituală. Cu cât repetarea cuvintelor ’’Te Iubesc’’ va fi confirmată unul altuia, cu atât mai mult omul va fi readus la starea iniţială, puternică şi transcendentală pe care a avut-o la prima auzire a acestor cuvinte. “Învăţarea repetării cuvintelor ‘’Te iubesc’’ către persoanelor dragi devine o expresie cu putere atât de mare, atât din punct de vedere emoţional, cât şi mental, încât poate învinge toate filtrele mentale care împiedică iubirea să se manifeste la nivelul cel mai înalt. Spuneţi-le des părinţilor, bunicilor, fraţilor, verişorilor, soţiilor, soţilor, iubiţilor şi iubitelor acest Te iubesc deoarece depresiile, supărările şi toate stările negative produse de creier, pot dispărea instantaneu datorită acestui mic impuls.
Percepţia pe care o vedem de la cei care spun des „Te Iubesc”, este construită în jurul stărilor de fericire, venită din bunavoinţa şi ajutor nelimitat, milă, iertare şi înţelegere fără judecată. ”, conchide psihologul Alexandru Pleşea.