Cum a ap─ârut medita┼úia ┼či de ce trebuie s─â o lu─âm ├«n serios?

1 pexels photo 1051838 jpg jpeg

At├ót ├«n Orient, c├ót ┼či ├«n Occident, oamenii meditau cu cel pu┼úin 2500 de ani ├«n urm─â. Cu toate acestea, practica medita┼úiei a r─âmas mult timp ├«n sfera relgioas─â sau spiritual─â. Anul 1960 a adus o prima schimbare prin practica medita┼úiei transcedentale, atr─âg├ónd mul┼úi adep┼úi, printre care ┼či membrii forma┼úiei Beatles.

O schimbare radical─â s-a produs atunci c├ónd, ├«n 1980, biologul ┼či adeptul yoga John Kabat-Zinn a elaborat un protocol de medita┼úie pe care l-a numit ÔÇťmindfulnessÔÇŁ (fr. pleine conscience = con┼čtientizare deplin─â). Acest protocol presupunea opt ┼čedin┼úe desf─â┼čurate pe parcursul a opt s─âpt─âm├óni, necesare ├«nsu┼čirii progresive a tehnicilor de medita┼úie. ÔÇťAceast─â abordare a permis adaptarea la obiceiurile occidentale ┼či, totodat─â, a permis p─âtrunderea medita┼úiei ├«n mediul studiilor ┼čtii┼úifice, demers soldat cu rezultate favorabile. Odat─â demonstrate ┼čtiin┼úific beneficiile medita┼úiei, aceast─â a fost introdus─â ├«n sistemul medical, spitalicesc ┼či al ├«ngrijirii s─ân─ât─â┼úii la scar─â larg─â. Odat─â ob┼úinut─â ÔÇťgaran┼úia medical─âÔÇŁ, a fost facilitat─â extinderea medita┼úiei ┼či ├«n domenii c─â cel educa┼úional ┼či cel organiza┼úionalÔÇŁ, explic─â psihologul Laura Maria Cojocaru, pre┼čedinte ┼či fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistic─â Somato-Integrativ─â (INLPSI). Fericirea este o stare a creierului

Prin studiul persoanelor care afirm─â c─â sunt fericite, s-a ajuns la concluzia c─â starea de fericire este produs─â fizic ├«n cortexul prefrontal st├óng al creierului ┼či este legat─â de neurotransmi┼ú─âtorii dopamina, oxitocina, endorfine, oxid nitric ┼či serotonina.

1. Dopamina mediaz─â transferul emo┼úiilor pozitive ├«ntre cortexul prefrontal st├óng ┼či centrii emo┼úionali din nucleus accumbens. Dopamina este ├«n str├óns─â leg─âtur─â cu sentimentul de fericire care apare la realizarea unui obiectiv, la reu┼čit─â.

2. Oxitocina este produs─â de hipotalamus, este secretat─â de glanda pituitar─â ┼či este ├«n leg─âtur─â cu fericirea care apare atunci c├ónd suntem ├«ndr─âgosti┼úi sau c├ónd ne alint─âm copilul, anim─âlu┼úul etc.

3. Endorfinele (morfina natural─â) sunt stimulate de oxitocina ┼či au leg─âtur─â cu lipsa durerilor fizice ┼či euforia sim┼úit─â ├«n urm─â exerci┼úiilor fizice sau c├ónd suntem entuziasma┼úi de o persoan─â, de o idee sau de o situa┼úie.

4. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate ├«n faringele nazal, motiv pentru care medita┼úia ┼či respira┼úia nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determina la nivel celular o reac┼úie ├«n lan┼ú, prin intermediul c─âreia vasele de s├ónge se relaxeaz─â ┼či se dilat─â.

5. Serotonina este stimulat─â tot de oxitocin─â ┼či este responsabil─â de cre┼čterea st─ârii de spirit, cre┼čterea ├«ncrederii, determin─ârii ┼či a unei mai mari doze de autoacceptare.

Psihologul Laura Maria Cojocaru afirm─â c─â exist─â 2 aspecte ale st─ârii de fericire, implicit ale st─ârii de pl─âcere, ┼či anume: (1) pl─âcerea senzorial─â, adic─â pl─âcerea produs─â de experien┼ú─â propriu-zis─â ┼či (2) pl─âcerea anticipativ─â sau imaginar─â, care este legat─â de anticiparea unui eveniment viitor care este produc─âtor de pl─âcere sau pur ┼či simplu imaginarea unui moment de pl─âcere, de exemplu: o relaxare pe plaj─â, o baie ├«n mare, o ├«mbr─â┼úi┼čare, o plimbare pe c─âr─âri de munte, etc.

ÔÇťNeurotransmi┼ú─âtorii mai sus aminti┼úi se declan┼čeaz─â la fel ├«n ambele situa┼úii. ├Än momentele din via┼ú─â ├«n care zicem c─â suntem stresa┼úi, de fapt se activeaz─â o alt─â parte a hipotalamusului, cea care se ocup─â cu autoap─ârarea. Glandele suprarenale elibereaz─â adrenalina (sau epinefrina) care declan┼čeaz─â reac┼úia de tipul ÔÇťlupt─â sau fugiÔÇŁ. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea r─âspunsului. Oxitocina diminueaz─â secre┼úia de citocine, inhib─â indirect secre┼úia de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) ┼či inhib─â amigdala de la care provine teama, nelini┼čtea, grijile care declanseaz─â reac┼úia de tipul ÔÇťlupt─â sau fugiÔÇŁ, explic─â psihologul Laura Maria Cojocaru, pre┼čedinte ┼či fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistic─â Somato-Integrativ─â (INLPSI).

Totodată, specialistul afirmă că stările de fericire, mulţumire, împăcare, iertare, acceptare, plăcere, bucurie, relaxare, întăresc sistemul imunitar.

ÔÇťCe facem pentru a ne ├«nt─âri sitemul imunitar, pentru a ne aduce ├«n fiin┼ú─â ┼či via┼ú─â noastr─â starea de s─ân─âtate ┼či fericire? Simplu! Ac┼úion─âm pe cele 2 c─âi care produc pl─âcerea: activit─â┼úi concrete ┼či activit─â┼úi anticipativ/imaginative. Din activit─â┼úiile concrete fac parte: socializarea cu persoane pozitive ┼či de la care ai ceva de ├«nv─â┼úat, timp petrecut ├«n natur─â, mi┼čcare fizic─â, activit─â┼úi recreative (film, teatru, citit, hobby-uri, excursii, concedii, etc.), o alimenta┼úie echilibrat─â, timp de odihn─â echilibrat, rela┼úii s─ân─âtoase, via┼ú─â intim─â ├«mplinit─â, restructurarea modului de g├óndire ┼či raportare la evenimentele vie┼úii. Din activit─â┼úiile anticipative/imaginative fac parte: tehnici de medita┼úie, accesarea unor tran┼če de hipnoz─â ┼či autohipnoz─â, tehnici de relaxare, tehnici de respira┼úie. Acest tip de activit─â┼úii au ca rol activarea frecven┼úei alfa a creierului c├ónd undele creierului ├«ncetinesc, ajung├ónd la un ritm ce poate fi v─âzut pe EEG c─â un model ca o frez─â cu din┼úii regula┼úi, cu frecven┼úa de 8-12 Hz. ├Än starea alfa se activeaz─â sistemul nervos parasimpatic, se reduce secre┼úia de cortizol, se reduc pulsul cardiac, rata respira┼úiei ┼či rata metabolic─â, se intensific─â fluxul de s├ónge c─âtre creier, cre┼čte activitatea din creierul prefrontal st├óng (activ la persoanele fericite), este ├«nt─ârit sistemul imunitarÔÇŁ, sus┼úine psihologul Laura Maria Cojocaru pre┼čedinte ┼či fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistic─â Somato-Integrativ─â (INLPSI).

├Än concluzie, afirm─â specialistul, activarea st─ârii alfa reduce durerea, anxietatea, depresia, favorizeaz─â func┼úia cognitiv─â, memoria, concentrarea, organizarea, reduce tensiunea sanguin─â, ajut─â la men┼úinerea longevit─â┼úii ┼či tinere┼úii, diminueaz─â dependen┼úele (├«nlocuind substan┼úele din exterior - care produc de moment o stare de bine - cu substan┼úele fizice, declan┼čate natural), contribuie la o greutate adecvat─â ┼či ├«mbun─ât─â┼úe┼čte calitatea vie┼úii.