VIDEO: Problemă a cuplului modern, infertilitatea are soluţii de tratament

5 dr ciprian pop began ok foarte lat jpg jpeg

Infertilitatea este considerat─â boal─â ┼či clasat─â de Organiza┼úia Mondial─â a S─ân─ât─â┼úii pe locul 5 ├«n topul dizabilit─â┼úilor la nivel global. ├Än Rom├ónia, potrivit unui studiu realizat in 2018 de o companie de cercetare online pentru Asocia┼úia pentru Reproducere Uman─â, 1 cuplu din 5 are probleme de infertilitate, similar cu ce se ├«nt├ómpl─â ┼či ├«n alte ┼ú─âri din Europa.

Doctorul ginecolog ┼či obstetrician Ciprian Pop-Began, specializat ├«n tratamentul infertilit─â┼úii cuplului ┼či reproducere uman─â asistat─â, cu peste 15 ani de experien┼ú─â ├«n domeniu, subliniaz─â c─â, inainte de toate, un cuplu ar trebui s─â apeleze la medicul specialist ┼či s─â investeasc─â ├«ncredere ├«n el. ├Än contextul ├«n care potrivit acelua┼či studio men┼úionat mai sus, 45% dintre cuplurile care nu ob┼úin o sarcin─â cred c─â se ├«nt├ómpl─â din cauza stresului, ├«ns─â nu iau atitudine. Dintre cei care merg la medic, doar 38% merg acolo unde trebuie, respectiv la specialistul ├«n infertilitate.

Apoi, atunci c├ónd ├«n urma investiga┼úiilor sunt descoperite diverse deficien┼úe nutri┼úionale, este important ca membrii cuplului s─â apeleze la produse  naturale care pot restabili echilibrul func┼úional si care pot ├«mbun─ât─â┼úi tonusul sexual. Sprijinul unui psihoterapeut este extrem de important din perspectiva doctorului Pop, acesta put├ónd s─â ajute un cuplu infertil s─â ├«┼či men┼úin─â stabilitatea emo┼úional─â ┼či s─â dep─â┼čeasc─â toate provoc─ârile care vin asociate cu un diagnostic de infertilitate. ┼×ansele de reu┼čit─â vor cre┼čte dac─â se lucreaz─â ├«n echip─â multidisciplinara ┼či dac─â membrii cuplului fac ajust─âri ├«n stilul de via┼ú─â.

Suspiciunea de infertilitate se transform─â ├«n diagnostic dup─â 6 luni de ├«ncerc─âri, ├«n contexul unei vie┼úi sexuale regulate ÔÇô respectiv minimum  2 contacte sexuale pe s─âpt─âm├ón─â, ├«ntre menstre. Despre cauzele care duc la instalarea infertilit─â┼úii, despre investiga┼úiile pe care trebuie s─â le realizeze fiecare membru al cuplului, procedurile de fertilizare, costurile aferente, explic─â pe larg medicul Ciprian Pop-Began.

De ce apare infertilitatea?

C├ónd vine vorba despre stilul de via┼ú─â, specialistul spune c─â ÔÇ× hormonal, ne afl─âm ├«ntr-o ascensiune p├ón─â la o anumit─â v├órst─â, dup─â care organismul intr─â ├«n regresie, din acest punct de vedere. ┼×i atunci este ideal ca o sarcin─â sau o prim─â sarcin─â s─â se ob┼úin─â p├ón─â la 30 de ani. Lucrurile sunt mai facile p├ón─â la acea v├órst─â, dar nu ├«nseamn─â c─â nu putem avea diagnostic de infertilitate ┼či l ├«nainte de 30 de ani. Ca s─â putem pune diagnosticul de infertilitate, ├«n primul r├ónd trebuie s─â avem o dorin┼ú─â exprimat─â ├«n ceea ce prive┼čte ob┼úinerea unei sarcini ┼či concretizat─â printr-o via┼ú─â sexual─â regulat─â, adic─â minimum 2 contacte sexuale pe s─âpt─âm├ón─â, pe toat─â perioada ciclului menstrual, ├«n afara menstrei; pe perioada s├ónger─ârii menstruale nu se recomand─â activitate sexual─âÔÇť.

De ce aceast─â frecven┼ú─â? ÔÇ×Dac─â ne referim numai din punct de vedere al b─ârbatului, spermatozoizii r─âma┼či la nivel testicular timp de 7 zile se inactiveaz─â ┼či atunci contactul sexual doar ├«n perioada ovula┼úiei nu este de ajuns. Se practic─â destul de des ┼či este o gre┼čeal─â, ┼či anume un singur contact la ovula┼úie (calculat─â fie prin temperatura bazal─â, fie prin testele de ovula┼úie) ┼či at├ót. ├Än acest caz, ┼čansele de reu┼čit─â sunt mult mai mici sau chiar f─âr─â succes, ┼či atunci trebuie s─â se ┼úin─â cont de aceast─â via┼ú─â sexual─â regulat─âÔÇť, explic─â dr. Ciprian Pop-Began.

De ce este considerat─â de Organiza┼úia Mondial─â a S─ân─ât─â┼úii o dizabilitate? ÔÇ×Infertilitatea afecteaz─â un instinct primar, acela de perpetuare. Avem instinctul de supravie┼úuire ┼či pe cel de perpetuare, ori ├«n m─âsura ├«n care este afectat acest instinct primar putem vorbi despre o dizabilitate, de incapacitatea de a procrea. ÔÇ× explic─â dr. Ciprian Pop Began. De ce procente at├ót de mari ├«n ceea ce prive┼čte infertilitatea ┼či de ce procente at├ót de mici ├«n reu┼čita de a concepe? Trebuie s─â ne g├óndim, c─â pe l├óng─â ce poate face medicina pentru noi, este necesar s─â ne  ├«ntreb─âm ┼či ce putem face noi pentru a ├«mbun─ât─â┼úi aceste procente ┼či reu┼čita. Pornind de la o via┼ú─â sexual─â regulat─â p├ón─â la un stil de via┼ú─â s─ân─âtos, care s─â ├«mbun─ât─â┼úeasc─â func┼úia ovarian─â ├«n principal ┼či func┼úia testicular─â, ├«n plan secundÔÇť, adaug─â medicul.

Stilul de via┼ú─â stimuleaz─â secre┼úia hormonal─â, ┼či aici specialistul extrapoleaz─â c─âtre o boal─â, de exemplu, fibromul, care apare la 9 din 10 femei. De ce? ÔÇ×Pentru c─â nu exist─â femei care s─â aib─â o via┼ú─â at├ót de lini┼čtit─â ┼či de echilibrat─â, ├«nc├ót s─â nu prezinte varia┼úii hormonale; acestea, de-a lungul vie┼úii, sunt responsabile de apari┼úia fibroamelor. Asta nu ├«nseamn─â c─â 90% dintre femei se opereaz─â, dar aceste varia┼úii hormonale date de varia┼úiile stilului de via┼ú─â sunt responsabile pentru infertilitateÔÇť, spune dr. Ciprian Pop-Began.

Putem preveni apariţia infertilităţii?

ÔÇ×Din punctul meu de vedere, a┼ča cum este recomandat s─â ai stomatologul t─âu, la care apelezi cu ├«ncredere, cum ai ginecologul t─âu, care trebuie s─â ├«┼úi spun─â ce ai de f─âcut ├«n m─âsura unei patologii care poate afecta fertilitatea, la fel de bine trebuie s─â ai ┼či un nutri┼úionist, care s─â te coordoneze m─âcar din c├ónd ├«n c├ónd, cum spunem noi, m─âcar prim─âvara ┼či toamna, ┼či un psiholog care s─â ├«┼úi reduc─â gradul de stres, adic─â varia┼úiile hormonale responsabileÔÇť.

Care ar fi primul semn că în corp sunt dereglări hormonale?

ÔÇ×O femeie poate citi imediat aceste varia┼úii hormale prin dereglarea menstrual─â; apare destul de frecvent ┼či este un prim semn c─â ceva nu este bine ┼či poate fi o afec┼úiune de tip infec┼úios, care se trateaz─â, sau poate fi ceva ce se corectez─â printr-un comportament , un stil de via┼ú─âmai s─ân─âtosÔÇť, explic─â medicul.

ÔÇ×├Än ceea ce prive┼čte nutri┼úia, ne referim la un alt instinct primar, acela de supravie┼úuire. Un alt profesor de-al meu spune c─â <<omul are prostul obicei s─â m─ân├ónce zilnic ┼či de mai multe ori pe zi>>. Tendin┼úa organismului este de a-┼či crea rezerve, de a acumula un surplus de calorii, pentru situa┼úiile de criz─â. Acest surplus se depoziteaz─â ├«n gr─âsimi, ori ┼úesutul adipos at├ót la femeie, c├ót ┼či la b─ârba┼úi creeaz─â o secre┼úie ├«n exces de estrogeni ÔÇô de exemplu, b─ârba┼úii obezi dezvolt─â s├óni (ginecomastie). La femeie, pe l├óng─â cre┼čterea riscului de infertilitate, apare riscul de cancer de ovar ┼či de s├ón. Un prim pas este s─â limit─âm acest surplus, s─â limit─âm cantitatea de calorii consumat─â zilnic, iar prin sfaturile alimentare oferite de un nutri┼úionist s─â corect─âm ┼či eventualele caren┼úe.

C├ót timp este normal ca un cuplu s─â a┼čtepte p├ón─â la instalarea natural─â a unei sarcini ┼či dup─â ce perioad─â putem pune diagnosticul de infertilitate?

ÔÇ×├Än trecut, se a┼čtepta chiar ┼či 2 ani p├ón─â la ob┼úinerea unei sarcini. Acum, ├«n m─âsura ├«n care exist─â cele 2 contacte sexuale pe s─âpt─âm├ón─â, 6 luni consecutive, 6 luni se consider─â termenul peste care po┼úi pune acest diagnostic de infertilitateÔÇť, spune medicul Ciprian Pop-Began. Acesta atrage aten┼úia ┼či asupra ├«nc─ârc─âturii psihice pe care o presupune numai diagnosticul de infertilitate. ÔÇ×Pe vremuri, gradul de informare era mult mai mic ┼či se accepta ca atare statusul de infertil. Erau prea pu┼úine lucruri care se puteau face. Acum, dezvoltarea pe acest plan a condus la a┼čtept─âri mai mari ┼či greu de controlat fa┼ú─â de un eventual tratament ┼či fa┼ú─â de anumite m─âsuri, pentru c─â, a┼ča cum a┼úi spus, doar 38% dintre cei care ├«┼či doresc un copil se prezint─â unde trebuie. ┼×i apoi le este greu s─â accepte psihic c─â este posibil s─â nu se ob┼úin─â o rezolvareÔÇť, precizeaz─â acesta.

Factorul psihic reprezintă una dintre principalele cauze ale infertilităţii?

Da, explic─â medicul ÔÇ×stresul la care un cuplu este supus ┼či ├«n interiorul cuplului ┼či ├«n societate, apropo de stigmatizarea pe care o d─â acest diagnostic, chiar ┼či dac─â se ob┼úine o sarcin─â, epuizeaz─â membrii cuplului ├«n mod particular. Rezultatele nu sunt ├«ntotdeauna cele dorite, de exemplu, sarcina nu se dezvolt─â facil, dar cu accesul la informa┼úie, lucrurile se pot controla inclusiv cu prezen┼úa la medicul psiholog. Trebuie s─â ┼čtim c─â, din punct de vedere al infertilit─â┼úii ┼či al secre┼úiei hormonale, chimicul este tributar psihicului. Noi avem anumite tr─âiri ca urmare a unor desc─ârc─âri enzimatice, dar ne putem controla, ne putem poten┼úa secre┼úia hormonal─â pe baza unei coordon─âri psihice, eventual cu ajutorul unui psihologÔÇť. Specialistul consider─â c─â, ├«n ziua de ast─âzi, nu mai suntem capabili s─â identific─âm ce este criz─â real─â ┼či ce nu, ┼či atunci, clar, dac─â tr─âim intr-o stare de criz─â permanent─â, nu mai avem cum s─â se manifeste statusul fertil. Primeaz─â instinctul de supravie┼úuire fa┼ú─â de instinctul primar.

Bolile cu transmitere sexuală sunt o altă cauză a infertilităţii?

ÔÇ×Da, pe l├óng─â nutri┼úie ┼či statusul psihic, unde apar probleme ce pot fi corectate, de┼či pare dificil ÔÇô dar trebuie respectat─â o conduit─â s─ân─âtoas─â de m─âcar 6 luni ÔÇô, exist─â latura infec┼úioas─â. Dar un stil de via┼ú─â s─ân─âtos ├«nseamn─â ┼či un cuplu stabil, situa┼úie ├«n care riscurile infec┼úioase sunt mult mai mici, cele care pot afecta infertilitatea. Celelalte, din punctul medicului de vedere deriv─â de aici, referindu-se la modific─ârile hormonale, care pot fi corectate. ÔÇ×Nu te na┼čti, ca ┼či informa┼úie genetic─â, cu un statut de infertil! Ideea genetic─â este de a perpetuaÔÇť, accentueaz─â medicul.

Care este incidenţa infertilităţii în funcţie de sex?

Avem tendin┼úa s─â d─âm vina pe femei pentru infertilitate. ÔÇ×Da, pentru c─â, istoric vorbind, ele sunt acuzate de infertilitate. Istoria fertilit─â┼úii presupunea c─â dac─â b─ârbatul are erec┼úie, este fertil, ceea ce este o confuzie. S-a men┼úinut aceast─â dificultate de a convinge b─ârbatul s─â se prezinte la investiga┼úii ┼či r─âm├óne, ├«nc─â dificil s─â-l convingemÔÇť, explic─â dr. Ciprian Pop-Began. Acesta mai adaug─â c─â nu se ia ├«n calcul ca investiga┼úiile specifice indicate b─ârba┼úilor sunt mai pu┼úine dec├ót ├«n cazul unei femei. Tendin┼úa este s─â spui c─â mai degrab─â o femeie este de vin─â, pentru c─â laturile pe care le po┼úi investiga sunt mai ample, la fel  ┼či implica┼úiile ├«n ceea ce prive┼čte ob┼úinerea unei sarcini, pentru c─â, uneori, ob┼úii o sarcin─â, incipient─â, pe care nu o po┼úi duce mai departe. 

Care sunt investigaţiile pe care le poate face bărbatul pentru a identifica o eventuală problemă?

ÔÇ×Se pleac─â de la o spermogram─â ┼či o spermocultur─â. Teoretic, spermocultura identific─â o eventual─â infec┼úie, nu ai nevoie de ea dec├ót dac─â spermograma iese modificat─â. V─â spuneam de dificultatea de a convinge un b─ârbat s─â ajung─â la doctor ┼či atunci, ├«n m─âsura ├«n care ├«l prinzi, preferi s─â cumulezi cele dou─â investiga┼úii. Dac─â spermograma este normal─â, spermocultura nu are ce informa┼úii ├«n plus s─â ne aduc─â, de regul─â ne spune c─â nu este contaminat─â sperma. Dac─â spermograma este modificat─â, poate fi vorba despre o contaminare a spermei cu o bacterie, caz ├«n care se impune tratarea infec┼úiei ┼či se rezolv─â problema. La femei investiga┼úiile se pot ├«ntinde ┼či pe 6 luni de zile, uneori, f─âr─â s─â ai m─âcar o minim─â informa┼úie ├«n aceea ce prive┼čte calitatea spermei b─ârbatului. Dac─â unul dintre cele dou─â elemente ale cuplului nu particip─â la tot acest efort psihic nu are cum ca toat─â ├«nc─ârc─âtura s─â r─âm├ón─â pe spatele femeii ┼či ea s─â fac─â fa┼ú─â stresului. Trebuie ├«mp─âr┼úit─â responsabilitateaÔÇť, este recomandarea medicului .

├Änainte de a concepe un copil, membrii cuplului trebuie s─â ├«┼či schimbe stilul de via┼ú─â?

ÔÇ×├Ä┼úi dore┼čti un copil, de obicei dup─â ce ai o anumit─â stabilitate financiar─â, la locul de munc─â, ┼či atunci trebuie s─â con┼čtientizezi ┼či necesitatea unei stabilit─â┼úi ├«n ceea ce prive┼čte dieta. Trebuie s─â ne ascult─âm corpul. OK! S-au f─âcut excese p├ón─â la 25 de ani, dup─â aceea trebuie s─â lu─âm ├«n calcul, etapizat, ce facem. Ce ├«nseamn─â lini┼čtea psihic─â, ce ├«nseamn─â stabilitate ├«n ceea ce prive┼čte alimenta┼úia. ├Än ceea ce prive┼čte viciile, recomand mai degrab─â limitarea acestora, evit├ónd schimb─ârile drastice. De exemplu, fumatul presupune ni┼čte modific─âri adaptative ale corpului, iar organismul ├«ncepe s─â se apere. Renun┼úarea brutal─â la fumat, depinde ┼či de cantitatea de tutun consumat─â, poate crea modific─âri readaptative, care la r├óndul lor pot determina ni┼čte modific─âriÔÇť, adaug─â medicul.

ÔÇ×Da, din punctul de vedere al viciului ca atare, este bine s─â te la┼či de ┼úig─âri brusc ┼či definitiv, dup─â ob┼úinerea unei sarcinii. Noi, ca ┼či obstetricieni, dac─â este vorba despre o sarcin─â prezent─â, nu mai recomand─âm renun┼úarea total─â la fumat, ci limitarea num─ârului de ┼úig─âri la maximum 5 buc─â┼úi pe zi. Avem deja modific─ârile adaptative pe care le presupune prezen┼úa unei sarcini, mai ales dac─â este prima sarcin─â, renun┼úarea la fumat poate adauga modific─âri suplimentare care pot afecta evolu┼úia sarcinii. ┼×i atunci men┼úii viciul, dar ├«n ni┼čte limite, astfel ├«nc├ót efectele adverse asupra f─âtului s─â fie minime sau neobservabileÔÇť, precizeaz─â acesta.

De ce este important s─â preg─âtim corpul pentru sarcin─â?

Explica┼úia specialistului: ÔÇ×apare de multe ori expresia pe vremuri nu se mergea la specialist, pe vremuri nu se mergea la ginecolog pentru na┼čtere. Trebuie s─â ┼úinem cont c─â pe vremuri natura oferea mare parte din alimenta┼úie, nu o preg─âteam noi, iar procentul de infertilitate era mult mai mic. Pe vremuri se f─âceau 10-12 copii, ┼či de┼či pare brutal ce zic, dac─â din 10-12, doi copii mureau la na┼čtere, nu era considerat─â o problem─â major─â. Dac─â, din 10 mame, unamurea la na┼čtere, ┼či lucrul acesta nu era o problem─â. Ast─âzi, nu mai iei ├«n calcul s─â moar─â mama la na┼čtere, s─â moar─â unul din cei doi, trei copii pe care ├«i face un cuplu. ┼×i atunci nu mai putem s─â ne baz─âm pe expresia pe vremuri, ci s─â ne adapt─âm condi┼úiilor actuale. Controalele ginecologice trebuie s─â se fac─â anual, indiferent c─â ├«┼úi dore┼čti o sarcin─â sau nu. C├ónd membrii unui cuplu ├«┼úi spun c─â vor un copil, tu ca medic ├«ncepi s─â coordonezi situa┼úia, s─â solici┼úi investiga┼úii suplimentare, astfel ├«nc├ót organismul s─â fie preg─âtit s─â sus┼úin─â sarcina. Poate este un cuplu ├«n care unul dintre membri este obez, care are nevoie de indica┼úii oferite de un medic nutri┼úionist. Noi, ca ginecologi, avem datoria s─â le spunem c├ónd lucrurile ne dep─â┼česc, ┼či le recomand─âm s─â mearg─â la un specialist ├«n nutri┼úie, ca s─â preg─âteasc─â organismul de concepere ┼či de sus┼úinerea sarciniiÔÇť.

Ce se întâmplă când un cuplu adoptă stilul de viaţă vegetarian, care nu-ţi oferă nutrimenţii necesari organismului?

├Än cazul regimului vegetarian, spune doctorul ginecolog, trebuie asigurat din exterior aportul de aminoacizi care se g─âsesc de obicei doar ├«n produse de origine animal─â. Se poate ca acel cuplu s─â spun─â: OK! R─âm├ónem la regimul vegetarian, dar avem grij─â ca acei aminoacizi s─â ├«i g─âsim ├«n alt─â parte, dac─â nu dorim s─â consum─âm proteine animale. ÔÇ×Sunt produse care asigur─â aportul acestor aminoacizi. Nu trebuie s─â dezechilibr─âm organismul. Extremele niciodat─â nu vor fi benefice. Exist─â adjuvante. De regul─â, ├«n sarcin─â, pe astfel de regimuri extremiste, hiperproteic sau vegetarian, ├«ncerc s─â conving cuplul, implic├ónd ┼či copilul nen─âscut. Adultul a f─âcut alegerea de a adopta un regim vegetarian, dar trebuie s─â ia ├«n calcul c─â bebele nu are cum s─â aleag─â ┼či st─â ├«n datoria adul┼úilor s─â echilibreze acest aport nutri┼úionalÔÇť.

Care sunt principalele metode de tratare a infertilităţii?

Mai ├«nt├ói, trebuie efectuat un set de investiga┼úii prin care se ├«ncearc─â identificarea cauzei. Dac─â nu o g─âsim, simpla abordare a unei proceduri de reproducere uman─â asistat─â nu reu┼če┼čte ├«ntotdeauna. De ce? Pentru c─â nu ┼čtii ce se ├«nt├ómpl─â cu acel organism ┼či ce nu merge bine ├«n ceea ce prive┼čte ob┼úinerea unei sarcini. De aceea este bine s─â individualizezi fiecare caz, de aceea infertilitatea este destul de complex─â ┼či consumptiv─â ca ┼či efort fizic ┼či psihic, at├ót pentru cuplu, c├ót ┼či pentru medic. De cele mai multe ori cuplul se panicheaz─â c├ónd g─âse┼čti o poten┼úial─â cauz─â, dar pentru medic ├«nseamn─â c─â are un punct de start, poate ├«ncepe s─â corecteze de undevaÔÇť, spune medicul.

Care este diferen┼úa ├«ntre inseminare ┼či fertilizare ┼či c├ónd este recomandat─â fiecare dintre aceste proceduri?

ÔÇ×Inseminarea se refer─â la introducerea spermei preparate cu ni┼čte factori de nutri┼úie direct ├«n uter sau direct ├«n trompe. Depinde de fiecare medic ce prefer─â din acest punct de vedere. Fertilizarea in vitro sau FIV ├«nseamn─â ob┼úinerea unei sarcini, adic─â se recolteaz─â ┼či ovocitele, celulele feminine, ┼či sperma de la partenerul masculin, se pun ├«n contact ├«n afara organismului, se ob┼úine o sarcin─â incipient─â, ┼či aceasta se introduce ├«n uter, urm├ónd s─â a┼čtept─âm fixarea ei. Fiecare procedur─â are indica┼úiile ei. De exemplu, se opteaz─â pentru inseminare, dac─â spermatozoizii sunt len┼úi sau spermograma este proast─â. Av├ónd pu┼úini spermatozoizi, pun├óndu-i direct ├«n uter cresc ┼čansele ca unul dintre ei s─â ajung─â la ovocit. O alt─â indica┼úie frecvent─â pentru inseminare este atunci c├ónd femeia reac┼úioneaz─â violent fa┼ú─â de sperma partenerului. Fiecare femeie reac┼úioneaz─â, atac─â spermatozoizii partenerului, pentru c─â sperma reprezint─â un produs biologic non- self (care nu este propriu corpului). Organismul este f─âcut s─â atace tot ceea ce nu consider─â propriu. Acest atac mai ales la un cuplu cu via┼ú─â sexual─â stabil─â, mai lung─â de 6 luni de zile, se estompeaz─â. Dac─â atacul r─âm├óne agresiv, ├«ncerc─âm s─â ajut─âm cu anumite doze de anticorpi antispermatici. Pentru fiecare procedur─â ca atare exist─â o serie de indica┼úiiÔÇť, completeaz─â dr. Ciprian Pop-Began.

De câte ori poate fi o femeie supusă unui anumit procedeu de fertilizare?  

ÔÇ×Fiecare clinic─â stabile┼čte o conduit─â ├«n sensul acesta. Sunt clinici care accept─â 5 proceduri de fertilizare, iar dac─â toate 5 sunt nereu┼čite se merge pe o alt─â latur─â a infertilit─â┼úii, ┼či anume spre sperm─â donat─â sau ovocite donate. Po┼úi apela la a┼ča ceva c├ónd ai toate datele c─â organismul poate sus┼úine o sarcin─â, dar este foarte greu s─â ob┼úii o asigurare ├«n acest sensÔÇť.

Care sunt costurile aferente procedurilor de fertilizare?

├Än Rom├ónia, explic─â medicul Ciprian Pop-Began, costurile pentru aceste proceduri sunt destul de ridicate. ÔÇ×Numai procedura de diagnostic pregesta┼úional cost─â ├«ntre  1.500 ┼či1.700 de euro. Medica┼úia poate s─â coste ├«ntre 500 ┼či 1.000 de euro. Statul, inclusiv ├«n Rom├ónia, asigura costurile aferente procedurii de fertilizare in vitro. Sunt foarte pu┼úine state care se g├óndesc ├«ns─â ┼či la tratamentul de dinaintea procedurii, la conduita de diagnostic pregesta┼úional ┼či, ulterior, la monitorizarea sarcinii. Aceste costuri sunt asumate de cupluÔÇť, spune acesta.

├Än concluzie, cum putem minimiza riscul de infertilitate, altfel spus ce putem face s─â cre┼čtem ┼čansele de a concepe?

ÔÇ×S─â ├«nva┼ú─âm s─â ne ascult─âm organismul! Acesta este sfatul concret pe care ├«l pot da. Organismul ├«┼úi spune ce se ├«nt├ómpl─â cu el. Tu trebuie s─â fii dispus s─â ├«l ascul┼úi. Este de dorit s─â ob┼úii o sarcin─â p├ón─â la 30 de ani, dar nu po┼úi s─â stigmatizezi o femeie care ├«┼či dore┼čte o sarcin─â la v├órsta de 45 de ani.

Este bine s─â faci mi┼čcare, dar plec├ónd de la a nu face efort deloc la efort excesiv, nu ajut─â cu nimic corpului, ci epuizeaz─â organismul ┼či at├ót. Aceea┼či situatie este valabil─â ┼či ├«n cazul alimenta┼úiei. Faptul c─â nu m─ân├ónci o lun─â, pentru c─â ai exces de greutate, nu te ajut─â. Eventualele caren┼úe nutri┼úionale pe care le ai atunci c├ónd e┼čti obez r─âm├ón. Lucrurile acestea trebuie coordonate din timp.

┼×i tot ceea ce este nociv pentru organism trebuie m─âcar limitatÔÇť, concluzioneaz─â specialistul ├«n infertilitate.

Informa┼úiile din acest articol au fost selectate din edi┼úia a 7-a a emisiunii online ÔÇ×S─ân─âtatea ├«n FocusÔÇť, ini┼úiat─â de Secom Rom├ónia, ┼či difuzat─â lunar pe pagina de Facebook a companiei.

S─ân─âtatea ├«n Focus este un proiect educativ  prin care Secom ├«┼či propune s─â ofere informa┼úii ┼či sfaturi documentate de la exper┼úi (din domeniul medical, sportiv, educa┼úional, etc) persoanelor preocupate de un stil de via┼ú─â s─ân─âtos, pentru a-i ajuta s─â aib─â un comportament responsabil, preventiv fa┼ú─â de propriu organism ┼či s─â ├«┼či dezvolte obiceiuri s─ân─âtoase.

Secom┬« este compania rom├óneasc─â, lider de autoritate ├«n solu┼úii de medicin─â integrativ─â care r─âspunde nevoilor unui lifestyle s─ân─âtos al omului modern, ┼či promotor al frumuse┼úii prin produse cosmetice naturale, cu ingrediente de ├«nalt─â calitate. Compania este specializat─â ├«n importul, distribu┼úia ┼či comercializarea de suplimente alimentare, ceaiuri ┼či cosmetice naturale certificate ┼či brevetate la nivel global, realizate de unii dintre cei mai renumi┼úi produc─âtori interna┼úionali. ├Än prezent, portofoliul Secom┬« include peste 470 de produse naturale premium: 300 suplimente alimentare care acoper─â o gama larg─â de afec┼úiuni, peste 40 de sortimente de ceaiuri ┼či 130 de produse cosmetice de ultim─â genera┼úie. Produsele Secom┬« sunt disponibile ├«n peste 8000 de farmacii ┼či magazine cu profil naturist la nivel na┼úional, pe www.secom.ro ┼či ├«n cele 14 magazine Secom┬« din Bucure┼čti, Bac─âu, Bra┼čov, Cluj-Napoca, Ia┼či, Ploie┼čti, Pite┼čti, Sibiu, Timi┼čoara, Arad ┼či Oradea.

Articol realizat în parteneriat cu Secom®.