Prof.dr. Alexandru Rafila: ┬źTratamentele naturiste nu pot ├«nlocui vaccinurile┬╗

1 rafila jpg jpeg

Prof.dr. Alexandru Rafila, pre┼čedinte al Societ─â┼úii Rom├óne de Microbiologie ┼či membru ├«n Comitetul Permanent al Comitetului Regional al Organiza┼úiei Mondiale a S─ân─ât─â┼úii (OMS) pentru Europa, ne-a r─âspuns la c├óteva ├«ntreb─âri legate de temerile vaccin─ârii.

Click Sănătate: De ce credeţi că a devenit vaccinarea un subiect controversat?

Alexandru Rafila: Vaccinarea a devenit un subiect controversat, ├«n opinia mea, din mai multe motive. Primul motiv cred c─â este legat de faptul c─â majoritatea bolilor prevenibile prin vaccinare au disp─ârut din peisajul cotidian ┼či pentru c─â oamenii, nemaiv─âz├ónd cazuri de poliomielit─â, difterie, tetanos, se g├óndesc c─â nu este necesar s─â ├«┼či vaccineze copiii, pentru c─â aceste boli practic au disp─ârut. Nu este a┼ča. Dispari┼úia acestor boli este condi┼úionat─â de men┼úinerea unui acoperiri vaccinale de 95%, iar sc─âderea acoperirii vaccinale sub 90% devine ├«ngrijor─âtoare, pentru c─â face posibil─â reapari┼úia acestor boli pe care le consider─âm disp─ârute. Al doilea motiv pentru care acoperirea vaccinal─â a sc─âzut este legat de o efervescen┼ú─â a ├«ntoarcerii la principiile naturiste, care sunt foarte bune ├«n multe privin┼úe, dar nu ├«n prevenirea bolilor infec┼úioase. S─â ne g├óndim c─â tratamentele naturiste ce stimuleaz─â imunitatea pot ├«nlocui vaccinarea este o eroare. Eu nu neg utilitatea unor astfel de tratamente, dar ├«n niciun caz nu le putem ├«nlocui cu vaccinurile, care ┼či-au dovedit eficien┼úa ┼či care salveaz─â milioane de vie┼úi ├«n fiecare an, lucru m─âsurabil ├«n cazul ├«n care compar─âm cifrele de azi cu cele de acum 20-30 de ani, ┼či cu altfel de tratamente sau principii care nu pot dec├ót s─â ├«mbun─ât─â┼úeasc─â senza┼úia de s─ân─âtate, dar nu pot s─â previn─â o boal─â transmisibil─â.

Click S─ân─âtate: Unii p─ârin┼úi refuz─â s─â ├«┼či vaccineze copiii, de teama posibilelor reac┼úii adverse. Ce sfaturi ave┼úi pentru ace┼čti p─ârin┼úi?

: Ace┼čti p─ârin┼úi ar trebui s─â se informeze, iar prima surs─â de informa┼úie ar trebui s─â fie medicul de familie. Informa┼úii publice se mai g─âsesc ┼či pe site-ul Institutului Na┼úional de S─ân─âtate Public─â (

). Din p─âcate, dac─â o s─â da┼úi o c─âutare legat─â de vaccinuri pe internet, primele site-uri care apar ca ┼či frecven┼ú─â a c─âut─ârii sunt cele care se refer─â la sfaturile care sunt date p─ârin┼úilor s─â nu ├«┼či vaccineze copiii. Sunt vehiculate tot felul de teorii f─âr─â niciun fel de fundamentare ┼čtiin┼úific─â. O s─â v─â dau dou─â exemple. ├Än primul r├ónd, rela┼úia dintre vaccinul rujeolic ┼či autism, care este o chestiune total neadev─ârat─â, a fost bazat─â pe un a┼ča-zis studiu care a fost infirmat ┼či s-a dovedit c─â frecven┼úa autismului este similar─â, indiferent dac─â micu┼úii sunt vaccina┼úi sau nu. Nu exist─â nicio leg─âtur─â ├«ntre autism ┼či vaccinul rujeolic. Cel de-al doilea exemplu este legat de con┼úinutul de mercur ┼či cel de aluminiu. Cantit─â┼úile acestora sunt mult mai mici dec├ót cele pe care le inger─âm ├«n fiecare zi. Mai mult, mercurul care se g─âsea ├«n componen┼úa mertiolatului, care este un conservant, practic aproape a fost eliminat, pu┼úine vaccinuri ├«l mai con┼úin. Iar aluminiul, care este un adjuvant, adic─â face ca vaccinul s─â fie eficient, este ├«n cantitate infim─â. Consum─âm tot felul de produse care sunt ├«n recipiente din aluminiu, utiliz─âm folia de aluminiu ┼či a┼ča mai departe, ┼či ne g├óndim c─â aluminiul con┼úinut ├«ntr-un vaccin poate s─â influen┼úeze starea de s─ân─âtate a copilului pe termen lung, ceea ce nu este adev─ârat.

Vaccinurile trebuie s─â aib─â dou─â calit─â┼úi, verificate de cei care le acord─â autoriza┼úie. Autoriza┼úia de punere pe pia┼ú─â certific─â faptul c─â vaccinul, ├«n primul r├ónd, este sigur, acesta este primul lucru care se solicit─â; ├«nseamn─â c─â nu produce reac┼úii adverse importante care s─â pun─â ├«n pericol via┼úa pacientului sau a copilului. Cel de-al doilea element este legat de eficacitatea vaccinului, care arat─â faptul c─â, ├«n urma administr─ârii, produce reac┼úiile la care ne a┼čtept─âm. Trebuie s─â ┼čti┼úi c─â vaccinurile nu ofer─â protec┼úie 100%; ofer─â totu┼či protec┼úie ├«n grad mare, de 90%, dar fiecare persoan─â are o reactivitate individual─â ┼či poate sau nu s─â dezvolte un r─âspuns protector. Acest element de eficacitate al vaccin─ârii este foarte important, iar vaccinurile incluse ├«n programul na┼úional de imuniz─âri din Rom├ónia sau din orice alt─â ┼úar─â (avem un program asem─ân─âtor cu ceea ce se ├«nt├ómpl─â ├«n majoritatea ┼ú─ârilor din Uniunea European─â) sunt eficace, adic─â au o valoare dovedit─â de prevenire a bolilor transmisibile. Se fac studii care s─â ne arate c─â dup─â vaccinare exist─â un nivel de anticorpi care s─â te fereasc─â de ├«mboln─âvire. Ideea c─â este bine s─â trecem prin boal─â mai bine dec├ót prin vaccinare nu este bun─â. Rujeola sau pojarul a produs nu numai complica┼úii, dar ┼či cazuri de deces. Responsabilitatea pentru s─ân─âtatea copiilor revine p─ârin┼úilor.

Care sunt reac┼úiile adverse ale vaccinurilor?         

: ├Än majoritatea cazurilor, nu sunt reac┼úii adverse. De obicei sunt dureri sau tumefac┼úii la locul administr─ârii, eventual subfebrilitate pentru c├óteva ore, rareori sunt reac┼úii adverse generale care s─â se manifeste cu un sindrom febril sau cu alte lucruri mai spectaculoase. Dac─â v─â aduce┼úi aminte, acum 2-3 ani a fost o problem─â legat─â de vaccinarea BCG (contra tuberculozei), c├ónd a fost incriminat un vaccin din import ce a ├«nlocuit un vaccin rom├ónesc ca produc├ónd frecvent reac┼úii adverse. Probabil c─â acolo au fost anumite erori legate de modul de administrare a vaccinurilor, ┼či aici cred c─â e rolul autorit─â┼úilor de s─ân─âtate public─â s─â instruiasc─â suficient medicii de familie sau medicii de medicin─â ┼čcolar─â atunci c├ónd apare un produs nou astfel ├«nc├ót administrarea lui s─â nu produc─â probleme. Nu se poate ca un vaccin care se administreaz─â pe scar─â larg─â, la nivel interna┼úional, s─â produc─â ├«n Rom├ónia reac┼úii adverse ┼či ├«n alte zone nu. E vorba doar probabil de o ne├«n┼úelegere a modului de administrare a vaccinului. Cred c─â lucrul acesta s-a rezolvat ├«ntre timp, pentru c─â de la acel episod ┼či p├ón─â acum nu au mai fost probleme.

Cât de necesar este vaccinul anti HPV la fetiţe?

: Este foarte necesar. Eu, dac─â a┼č avea o feti┼ú─â, a┼č vaccina-o, chiar dac─â vaccinul este sau nu inclus ├«n programul de imuniz─âri. Rom├ónia este de departe pe primul loc ├«n Europa ├«n ceea ce prive┼čte cancerul de col uterin. Acesta nu este un vaccin ├«mpotriva cancerului de col, este un vaccin ├«mpotriva infec┼úiei cu virusul papiloma. Anumite infec┼úii cu acest virus duc la apari┼úia cancerului de col uterin. Este o leg─âtur─â de cauzalitate ├«ntre infec┼úia cu HPV ┼či apari┼úia cancerului de col uterin. S-a luat chiar premiul Nobel pentru stabilirea acestei leg─âturi de cauzalitate. ├Än Rom├ónia, nu mai pu┼úin de 2.000 de femei mor ├«n fiecare an din cauza acestei boli. Sunt cel pu┼úin 3.000 de cazuri noi ├«n fiecare an. Trebuie s─â facem ceva ├«n acest sens. ├Äncercarea din 2008-2009 de a introduce vaccinul ├«n program s-a soldat cu un e┼čec, doar 2,53% dintre feti┼úe au fost vaccinate atunci. Au ap─ârut ┼či erori de organizare, pentru c─â nu a fost precedat─â de o campanie prealabil─â, pe de o parte, iar pe de alt─â parte, v├órsta la care s-a recomandat vaccinarea probabil c─â pentru modelul cultural din Rom├ónia era pu┼úin prea sc─âzut─â. Feti┼úele cu v├órsta ├«ntre 10 ┼či 14 ani ar avea dreptul s─â fie vaccinate ┼či exist─â propuneri din partea unor comitete tehnice de a oferi acces liber pentru acest tip de vaccin acestor feti┼úe, ├«naintea ├«nceperii vie┼úii sexuale.

Care sunt contraindicaţiile vaccinării?

: Nu există contraindicaţii absolute. Există contraindicaţii, de pildă, la persoanele infectate cu HIV, anumite vaccinuri precum cele virale vii nu sunt indicate. Este nevoie de evaluări, iar contraindicaţia trebuie făcută de către medicul de familie sau de cel epidemiolog ori infecţionist.

Dar în cazul celor cu boli autoimune?

: Există foarte puţini copii care să aibă probleme legate de autoimunitate. În general, nu sunt contraindicaţii pentru vaccinurile din programul naţional de imunizări.

Există categorii de persoane cărora le este indicată în mod special vaccinarea?

: Vaccinul  antigripal nu face parte din programul na┼úional de imuniz─âri, el se administreaz─â sezonier la categoriile la risc sau la personalul medical, care ar putea s─â transmit─â aceast─â infec┼úie altora. Deci, este vorba de un vaccin care se adreseaz─â, ├«n general, persoanelor cu afec┼úiuni cronice, pentru c─â o grip─â, ├«n cazul lor, poate s─â complice lucrurile ┼či s─â duc─â inclusiv la deces. Anul acesta am avut peste 30 de decese datorate infec┼úiei gripale. Acoperirea minim─â a vaccinului recomandat─â de OMS este de 15%, deci minim 3.000.000 din Rom├ónia ar trebui vaccina┼úi. ├Än sezonul acesta s-au vaccinat doar 500.000.