Dr Victor Tomulescu: Cancerul colorectal are un prognostic mai bun dac─â este diagnosticat precoce

3 tomulescu buna jpg jpeg

Unul dintre tipurile de cancer diagnosticate cel mai des ├«n ┼úara noastr─â este cel colorectal. Dr Victor Tomulescu, medic primar chirurgie general─â ┼či ┼čef de lucr─âri la Ponderas Academic Hospital, ne explic─â mai multe despre aceast─â boal─â - de ce apare, care sunt factorii de risc, ce simptome are ┼či ├«n ce const─â tratamentul bolii.

De ce apare cancerul de colorectal?ÔÇ»

Cancerul de colorectal  reprezint─â o afec┼úiune malign─â a ultimei p─âr┼úi ale tubului digestiv. Afec┼úiunea se poate dezvolt─â la nivelul colonului - cancer de colon sau la nivelul rectului (por┼úiunea terminal─â a colonului) - cancer rectal. Cancerul ├«ncepe atunci c├ónd celulele din corp ├«ncep s─â creasc─â f─âr─â control. Majoritatea cancerelor colorectale ├«ncep c─â o cre┼čtere pe mucoasa interioar─â a colonului sau rectului. Aceste cre┼čteri se numesc polipi. Unele tipuri de polipi se pot transform─â ├«n cancer ├«n timp (de obicei mul┼úi ani), dar nu to┼úi polipii devin cancer. Riscul c─â un polip s─â se transforme ├«n cancer depinde de tipul de polip. Exist─â mai multe tipuri de polipi:

ÔÇó Polipi adenomato┼či (adenoame): Ace┼čti polipi se transform─â uneori ├«n cancer. Din aceast─â cauz─â, adenoamele sunt numite afec┼úiuni precanceroase. Exist─â 3 tipuri de adenoame (tubulare, viloase ┼či tubuloviloase).

ÔÇó Polipi hiperplastici ┼či polipi inflamatori: sunt mai frecven┼úi, dar ├«n general nu sunt precancero┼či. Unele persoane cu polipi hiperplastici mari (mai mult de 1cm) ar putea avea nevoie mai des de screeningul cancerului colorectal prin colonoscopie.

ÔÇó Polipii serrati sesili (SSP) ┼či adenoamele tradi┼úionale serrate (TSA): Ace┼čti polipi sunt adesea trata┼úi c─â adenoame, deoarece prezint─â un risc mai mare de cancer colorectal.

Exist─â ├«ns─â ┼či al┼úi factori care pot face un polip mai probabil s─â con┼úin─â cancer sau s─â creasc─â riscul de a dezvolt─â cancer colorectal: polip mai mare de 1 cm, mai mult de 3 polipi, observarea de displazie la nivelul polipului excizat (displazia este o afec┼úiune precanceroas─â, reprezent├ónd o zon─â ├«ntr-un polip sau ├«n mucoasa colonului sau rectului ├«n care celulele par anormale, dar nu au devenit cancer).

Cercet─âtorii au descoperit mai mul┼úi factori care pot cre┼čte riscul de apari┼úie a cancerului colorectal la o persoane, dar nu este ├«nc─â clar cum to┼úi ace┼čti factori ar putea provoca acest cancer. ├Än principal, cancerul este cauzat de modific─âri ale ADN-ului din interiorul celulelor noastre. Unele gene ajut─â la controlul cre┼čterii celulele (oncogene), altele ajut─â la men┼úinerea sub control a diviziunii celulare sau cauzeaz─â moartea celulelor la momentul potrivit ┼či sunt numite gene supresoare tumorale.

Cancerele pot fi cauzate de muta┼úii ADN (modific─âri) care activeaz─â oncogenele sau dezactiveaz─â genele supresoare tumorale. Acest lucru duce la cre┼čterea necontrolat─â a celulelor. ├Än apari┼úia cancerului colorectal sunt implicate modific─âri ale mai multor gene diferite. Unele muta┼úii ADN pot fi transmise ├«n familie ┼či se g─âsesc ├«n toate celulele unei persoane. Acestea se numesc muta┼úii mo┼čtenite. O parte foarte mic─â a cancerelor colorectale sunt cauzate de muta┼úii genetice mo┼čtenite. Majoritatea muta┼úiilor genetice care duc la cancer colorectal sunt muta┼úii dob├óndite. Acestea se ├«nt├ómpl─â ├«n timpul vie┼úii unei persoane ┼či nu sunt transmise copiilor lor. Anumi┼úi factori de risc joac─â probabil un rol ├«n provocarea acestor muta┼úii dob├óndite, dar p├ón─â acum nu se ┼čtie cu certitudine ce cauzeaz─â majoritatea acestora. Unii factori de risc, cum ar fi fumatul, pot fi schimba┼úi. Altele, cum ar fi v├órsta unei persoane sau istoricul familiei, nu pot fi schimbate. Trebuie ├«ns─â s─â ├«n┼úelegem c─â a avea un factor de risc sau chiar mul┼úi nu ├«nseamn─â c─â vom face boala. De asemenea, este posibil c─â unele persoane care sufer─â de boal─â s─â nu prezinte factorii de risc cunoscu┼úi. Factorii de risc cunoscu┼úi care ar putea cre┼čte ┼čansele unei persoane de a dezvolt─â polipi colorectali sau cancer colorectal sunt:

ÔÇó  A fi supraponderal sau obez

ÔÇó Sedentarismul: persoanele cu activitate fizic─â redus─â au un r├«s mai mare de cancer colorectal, indpendent de greutatea persoanei respective

ÔÇó  O diet─â bogat─â ├«n carne ro┼čie (cum ar fi carnea de vit─â, porc, miel sau ficat) ┼či carnea procesat─â (cum ar fi ho┼ú dog, carne presat─â), bogat─â ├«n gr─âsimi ┼či s─ârac─â ├«n fibre cre┼čte riscul de cancer colorectal; dietele bogate ├«n legume, fructe ┼či cereale integrale sunt factori de risc protectiv pentru cancerul colorectal: fumatul consumul exagerat de alcool.

Exist─â factori de risc pe care nu ├«i putem influen┼úa cum ar fi: v├órsta (majoritatea pacien┼úilor cu cancer colorectal au peste 60 de ani la momentul diagnosticului); sexul - cancerul colorectal este mai frecvent la b─ârba┼úi dec├ót la femei (├«n Europa ├«n jur de unul din 20 de b─ârba┼úi ┼či una din 35 de femei vor dezvolt─â aceast─â patologie). Aproximativ 20% din cancerele colorectale apar ├«n context familial. Mai pu┼úin de de jum─âtate sunt rezultatul unei boli ereditare cunoscute. Sindroamele ereditare cunoscute care predispun la cancer colorectal sunt: Polipoza adenomatoasa familial─â, sindromul Lynch, sindromul Turcot, sindrom Peutz-Jeghers. Al┼úi factori: diabetul zaharat tip 2, antecedentele de polipi colorectali, de cancer colorectal sau de cancer de alte tipuri (limfom, cancer testicular, cancerul endometrial), boli inflamatorii ale colonului cum sunt boala Crohn sau rectocolita ulcerohemoragic─â, rasa ┼či etnia. Afro-americanii au cel mai mare risc de cancer colorectal din toate grupurile etnice din Statele Unite ale Americii, iar evreii de origine est-european─â (evreii Ashkenazi) au unul dintre cele mai mari riscuri de cancer colorectal din lume.  

┬áCum putem depista timpuriu boala? Ce teste sunt recomandate ┼či de la ce v├órst─â?ÔÇ»

Cancerul colorectal are un prognostic mai bun dac─â este diagnosticat precoce. Screeningul reprezint─â cea mai bun─â preven┼úie.  ├Än momentul ├«n care primele celule anormale ├«ncep s─â creasc─â ├«n polipi, de obicei dureaz─â aproximativ 10 p├ón─â la 15 ani pentru c─â acestea s─â se transforme ├«n cancer colorectal. Cu screening regulat, majoritatea polipilor pot fi g─âsi┼úi ┼či elimina┼úi ├«nainte de a avea riscul de a se transforma ├«n cancer. Screeningul poate g─âsi, de asemenea, cancer colorectal devreme, c├ónd este mic ┼či mai u┼čor de tratat. C├ónd cancerul colorectal se g─âse┼čte ├«ntr-un stadiu incipient ├«nainte de a se r─âsp├óndi, rata relativ─â de supravie┼úuire la 5 ani este de aproximativ 90%. Dar numai aproximativ 4 din 10 tipuri de cancer colorectal se g─âsesc ├«n acest stadiu incipient. C├ónd cancerul s-a r─âsp├óndit ├«n afara colonului sau rectului, ratele de supravie┼úuire sunt mai mici.

 Societatea Rom├ón─â de Gastroenterologie similar cu Societatea european─â de Gastroenterologie ┼či Societatea American─â de Gastroenterologie recomand─â colonoscopia c─â metod─â preferen┼úial─â de screening ┼či preven┼úie a cancerului colorectal.  

Screeningul trebuie ini┼úiat, at├ót la b─ârba┼úi, c├ót ┼či la femei, ├«ncep├ónd cu v├órst─â de 50 ani ┼či trebuie continuat p├ón─â la 70-80 ani. Metode de screening ┼či detec┼úie pentru cancerul colorectal: colonoscopia (la fiecare 10 ani), sigmoidoscopia (la fiecare 5 ani), irigografia (la fiecare 5 ani), colonoscopia virtual─â (la fiecare 5 ani), determinarea s├óngerarilor oculte din materii fecale (FOBT, la fiecare 1 an), determinarea s├óngerarilor oculte din materii fecale prin metod─â imunologica (FIT, la fiecare 1 an), test ADN din materiile fecale (la fiecare 3 ani).

Care sunt simptomele sugestive pentru un cancer de colon care ar trebui să îndrume o persoană către un consult medical?

Cancerul colorectal ar putea s─â nu provoace simptome imediat, dar dac─â se ├«nt├ómpl─â, poate provoca unul sau mai multe dintre aceste manifest─âri: tulbur─âri de tranzit (diaree, constipa┼úie sau ├«ngustarea scaunului, care dureaz─â mai mult de c├óteva zile), s├ónge ├«n scaun ┼či s├óngerare rectal─â, senza┼úie de balonare, crampe sau dureri abdominale, senza┼úie de oboseal─â c─â urmare a anemiei, sc─âdere semnificativ─â ├«n greutate, neinten┼úionat─â.

Adesea, cancerele colorectale se manifest─â prin s├ónger─âri ├«n tractul digestiv. Uneori, aceste s├ónger─âri pot sau nu pot fi vizibile ├«n scaun sau pot ├«nchide culoarea scaunului. ├Äns─â, ├«n timp, pierderea de s├ónge se acumuleaz─â ┼či poate duce la un num─âr sc─âzut de celule sangvine ro┼čii, provoc├ónd anemie. Astfel, ├«n anumite cazuri, primul semn al cancerului colorectal este un test de s├ónge care arat─â un num─âr sc─âzut de celule ro┼čii din s├ónge.  

Unele persoane pot avea semne datorate r─âsp├óndirii cancerului ├«n ficat cu cre┼čterea ├«n dimensiuni a ficatului, icter (├«ng─âlbenirea pielii sau a albului ochilor) sau probleme de respira┼úie din cauza cancerului r─âsp├óndit ├«n pl─âm├óni.

Cele mai multe dintre semnele ┼či simptomele de mai sus pot indic─â ┼či alte afec┼úiuni, cum ar fi infec┼úii, hemoroizi sau sindrom de colon iritabil. Cu toate acestea, dac─â observi oricare dintre aceste semne, mergi la medic. Este bine s─â depistezi cauza ┼či s─â o tratezi c├ót mai repede.

ÔÇ»Care sunt op┼úiunile de tratament ├«n cancerul colorectal?ÔÇ»

Odat─â ce o persoan─â este diagnosticat─â cu cancer colorectal, medicii vor ├«ncerca s─â afle dac─â acesta s-a r─âsp├óndit ┼či, dac─â da, c├ót de departe. Acest proces se nume┼čte stadializare. Stadiul unui cancer descrie c├ót de mult este cancerul ├«n organism. Ajut─â la determinarea c├ót de grav este cancerul ┼či a celui mai bun tratament pentru acesta. Cele mai precoce stadii de cancer colorectal se numesc stadiul 0 (un cancer foarte timpuriu), iar apoi variaz─â de la stadiile I (1) p├ón─â la IV (4). De regul─â, cu c├ót num─ârul este mai mic, cu at├ót cancerul s-a r─âsp├óndit mai pu┼úin. Un num─âr mai mare, cum ar fi stadiul IV, ├«nseamn─â c─â boala s-a r─âsp├óndit mai mult.  

├Än momentul ├«n care diagnosticul de cancer este clar ┼či stadializarea complet─â, cazul este discutat ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â multidisciplinar─â, la care particip─â chirurgi, oncologi medicali, radioterapeu┼úi, radiologi, gastroenterologi, medici interni┼č┼úi, anatomopatologi etc., stabilindu-se protocolul ┼či secven┼úialitatea optim─â de tratament pentru fiecare pacient. ├Än func┼úie de stadiul cancerului ┼či de al┼úi factori, diferite tipuri de tratament pot fi combinate ├«n acela┼či timp sau utilizate unul dup─â altul. Abordarea poate fi diferit─â pentru cancerul de colon fa┼ú─â de cancerul rectal.

Persoanele cu cancer de colon care nu s-a r─âsp├óndit ├«n locuri ├«ndep─ârtate au, de obicei, interven┼úia chirurgical─â c─â principal sau prim tratament. Chimioterapia poate fi utilizat─â ┼či dup─â interven┼úia chirurgical─â (numit─â tratament adjuvant). Majoritatea tratamentului adjuvant se administreaz─â timp de aproximativ 6 luni.

Deoarece cancerul de colon în stadiul 0 nu a crescut, dincolo primul strat al peretelui colonului, intervenţia chirurgicală pentru eliminarea cancerului este adesea singurul tratament necesar. În majoritatea cazurilor, acest lucru se poate face prin îndepărtarea polipului sau eliminarea zonei cu cancer utilizând colonoscopia (excizie locală). Îndepărtarea unei părţi a colonului (colectomie parţială) poate fi necesară dacă un cancer este prea mare pentru a fi îndepărtat prin excizie locală.

Stadiul I include cancerele care au făcut parte dintr-un polip. Dacă polipul este îndepărtat complet în timpul colonoscopiei, fără celule canceroase la marginile (marginile) piesei îndepărtate, nu este necesar un alt tratament.

Dac─â cancerul din polip este de grad ├«nalt sau exist─â celule canceroase la marginile polipului, s-ar putea recomand─â interven┼úia chirurgical─â. De asemenea, este recomandat─â interven┼úia chirurgical─â de rezec┼úie a unei p─âr┼úi din colon ├«n cazul ├«n care polipul nu a putut fi ├«ndep─ârtat complet sau dac─â a trebui ├«ndep─ârtat ├«n mai multe buc─â┼úi, ceea ce face dificil de v─âzut ┼či certificat dac─â celulele canceroase sunt la marginile rezec┼úiei, dac─â nu au r─âmas celule canceroase.  

Pentru cancerele care nu se afl─â ├«ntr-un polip, colectomia par┼úial─â ÔöÇ interven┼úia chirurgical─â pentru ├«ndep─ârtarea sec┼úiunii de colon care are cancer ┼či ganglionii limfatici din apropiere ÔöÇ este tratamentul standard. De obicei, pacien┼úii nu mai au nevoie de alt tratament.

Marea majoritate a cancerelor de colon ├«n stadiul II au crescut prin peretele colonului ┼či poate ├«n ┼úesutul din apropiere f─âr─â s─â se r─âsp├óndeasc─â la ganglionii limfatici. Interven┼úia chirurgical─â pentru ├«ndep─ârtarea por┼úiunii de colon care con┼úine cancerul (colectomia par┼úial─â) ├«mpreun─â cu ganglionii limfatici din apropiere poate fi singurul tratament necesar. Concluzia final─â ├«ns─â nu poate fi dat─â dec├ót dup─â examnul histopatologic. Echipa medical─â care se ocup─â de tratament poate recomand─â chimioterapie adjuvant─â (chimioterapie dup─â interven┼úie chirurgical─â) dac─â cancerul are un risc mai mare de revenire (recurent) din cauza anumitor factori. Teste suplimentare genetice pot fi solicitate anatomopatologului pentru a lua ├«n considera┼úie tratamentul chimioterapic.  

Cancerele de colon în stadiul III s-au răspândit în ganglionii limfatici din apropiere, dar nu s-au răspândit încă în alte părţi ale corpului.

Tratamentul standard pentru această etapă este intervenţia chirurgicală pentru îndepărtarea porţiunii de colon afectat de cancer (colectomie parţială) împreună cu ganglionii limfatici din apropiere, urmată de chimioterapie adjuvantă.

În anumite situaţii când există suspiciunea de ţesut canceros rămas se poate asocia radioterapia.

Cancerele de colon ├«n stadiul IV s-au r─âsp├óndit de la colon la organe ┼či ┼úesuturi ├«ndep─ârtate. Cancerul de colon se r─âsp├ónde┼čte cel mai adesea ├«n ficat, dar se poate r─âsp├óndi ┼či ├«n alte locuri, cum ar fi pl─âm├ónii, creierul, peritoneul (seroasa cavit─â┼úii abdominale) sau la ganglionii limfatici ├«ndep─ârta┼úi.

├Än majoritatea cazurilor, este pu┼úin probabil c─â interven┼úia chirurgical─â s─â vindece aceste tipuri de cancer. Dar dac─â exist─â doar c├óteva zone mici de r─âsp├óndire a cancerului (metastaze) ├«n ficat sau pl─âm├óni ┼či pot fi ├«ndep─ârtate ├«mpreun─â cu cancerul de colon, interven┼úia chirurgical─â poate cre┼čte supravie┼úiurea pacientului. Acest lucru ar ├«nsemna interven┼úia chirurgical─â pentru ├«ndep─ârtarea sec┼úiunii colonului care con┼úine cancerul ├«mpreun─â cu ganglionii limfatici din apropiere, plus o interven┼úie chirurgical─â pentru ├«ndep─ârtarea zonelor de r─âsp├óndire a cancerului. Chemoterapia este administrat─â, de obicei, ┼či dup─â interven┼úia chirurgical─â.

Pentru cancerele de rect, situaţia este puţin diferită, radioterapia având un rol terapeutic important. Cancerul rectal în stadiul 0 nu a crescut dincolo de primul strat rectului. Excizia cancerului este de obicei tot ceea ce este necesar. Acest lucru poate fi efectuat rectoscopic, cum ar fi o polipectomie (îndepărtarea polipului), excizie locală sau rezecţie transanală. În cazuri rare, ar putea fi necesară o intervenţie chirurgicală mai extinsă. Cancerele rectale în stadiul I s-au dezvoltat în straturi mai profunde ale peretelui rectal, dar nu s-au răspândit în afară rectului în sine. Aceste leziuni sunt de obicei parte ale unui polip. Dacă polipul este îndepărtat complet în timpul colonoscopiei, fără celule canceroase la marginile (marginile) piesei îndepărtate, nu este necesar un alt tratament.

Dac─â cancerul din polip este de grad ├«nalt sau exist─â celule canceroase la marginile polipului, s-ar putea recomanda interven┼úia chirurgical─â. De asemenea, este recomandat─â interven┼úia chirurgical─â ├«n cazul ├«n care polipul nu a putut fi ├«ndep─ârtat complet sau dac─â a trebui ├«ndep─ârtat ├«n mai multe buc─â┼úi, ceea ce face dificil de v─âzut ┼či certificat dac─â celulele canceroase sunt la marginile rezec┼úiei, dac─â nu au r─âmas celule canceroase.

Unele tipuri de cancer derect în stadiul I mici pot fi îndepărtate prin anus fără tăierea abdomenului, utilizând rezecţia transanală sau microchirurgia endoscopică transanal (TEM). Pentru alte tipuri de cancer, se poate face o rezecţie anterioară joasă de rect (LAR), proctectomie cu anastomoză colo-anală sau o rezecţie abdominoperineală (APR), în funcţie de locul exact în care se află cancerul în rect. De obicei intervenţia chirurgicală este suficientă dar pot fi situaţii în care în funcţie de rezultatul histopatologic se poate recomandă tratament adjuvant chimio sau radioterapic.

Multe tipuri de cancer rectal ├«n stadiul II au crescut prin peretele rectului ┼či se extind ├«n ┼úesuturile din apropiere. Nu s-au r─âsp├óndit la ganglionii limfatici.

Majoritatea persoanelor cu cancer rectal ├«n stadiul II vor fi tratate cu chimioterapie, radioterapie ┼či interven┼úii chirurgicale (rezec┼úie anterioar─â joas─â de rect (LAR), proctectomie cu anastomoz─â colo-anal─â sau o rezec┼úie abdominoperineal─â (APR), ├«n func┼úie de locul exact ├«n care se afl─â cancerul ├«n rect), de┼či ordinea acestor tratamente ar putea fi diferit─â pentru unii pacien┼úi.

Cancerele rectale ├«n stadiul III s-au r─âsp├óndit ├«n ganglionii limfatici din apropiere, dar nu ┼či ├«n alte p─âr┼úi ale corpului. Tratamentul const─â ├«n chimioterapie, radioterapie ┼či interven┼úii chirurgicale de┼či ordinea acestor tratamente ar putea fi diferit─â pentru unii pacien┼úi. Dac─â cancerul a ajuns la organele din apropiere, poate fi necesar─â o opera┼úie mai extins─â, cunoscut─â sub numele de exentera┼úie pelvin─â.

Postoperator se continu─â tratamentul chimioterapic de obicei 6 luni.

Cancerele rectale ├«n stadiul IV s-au r─âsp├óndit ├«n organe ┼či ┼úesuturi ├«ndep─ârtate, cum ar fi ficatul sau pl─âm├ónii. Op┼úiunile de tratament pentru cancerul ├«n stadiul IV depind ├«ntr-o oarecare m─âsur─â de c├ót de r─âsp├óndit este cancerul.

├Än majoritatea cazurilor, este pu┼ú├«n probabil c─â interven┼úia chirurgical─â s─â vindece aceste tipuri de cancer. Dar dac─â exist─â doar c├óteva zone mici de r─âsp├óndire a cancerului (metastaze) ├«n ficat sau pl─âm├óni ┼či pot fi ├«ndep─ârtate ├«mpreun─â cu cancerul de colon, interven┼úia chirurgical─â poate cre┼čte supravie┼úuirea pacientului. Tratamentul chimio- sau radioterapic poate fi efectuat─â ├«nainte sau dup─â interven┼úia chirurgical─â ├«n func┼úie de anumi┼úi factori.

Care este abordul chirurgical ├«n cancerul colorectal?ÔÇ»Ce avantaje are chirurgia laparoscopic─â ┼či care sunt beneficiile pentru pacient?ÔÇ»

Interven┼úiile chirurgicale se pot realiza at├ót pe cale pe cale deschis─â (clasic─â) c├ót ┼či minimal invaziv - laparoscopic─â, sau ├«n cazuri selec┼úionate, ├«n cazul tumorilor rectale incipiente selectate, abordul endoscopic transanal (TEM ).

├Än chirurgia endoscopica transanal─â cu ajutorul unui rectoscop dedicat ┼či cu instrumente specifice sub controlul unei camere video se pot rezeca leziuni polipoide de mari dimensiuni ┼či/sau cancere incipiente, realiz├óndu-se o rezec┼úie a ├«ntregului perete rectal, cu suturarea acestuia ulterior.

Pentru opera┼úia laparoscopic─â, chirurgul se folose┼čte de mici incizii de 0,6-1,5 cm prin care se introduc trocarele de lucru, unele pentru telescop care transmite imaginea din interiorul abdomenului pe un monitor ┼či unele pentru instrumentele chirurgicale. Echipa chirurgical─â efectueaz─â aceea┼či opera┼úie c─â ┼či ├«n tehnica deschis─â, dar f─âr─â deschiderea abdomenului, beneficiind de o m─ârire a imaginii oferit─â de telescop. Postoperator, dup─â interven┼úia laparoscopic─â, durerea este mai sc─âzut─â, normalizarea func┼úiilor intestinale ┼či reluarea activit─â┼úilor cotidiene, reintegrarea social─â ┼či posibilitatea ├«nceperii tratamentelor complementare este mai rapid─â. Imaginile mult m─ârite ┼či technica cu acurate┼úa sporit─â fac c─â pierderile de s├ónge s─â fie sc─âzute, iar din punct de vedere oncologic, num─ârul ganglionilor exciza┼úi s─â fie mai mare.

Uneori, acest abord chirurgical nu e posibil ┼či atunci interven┼úia chirurgical─â va fi realizat─â printr-o tehnic─â deschis─â.

Exist─â o serie de factori de risc ┼či incidente intraoperatorii care pot for┼ú─â convertirea unei opera┼úii ├«ncepute laparoscopic la chirurgie deschis─â (aderen┼úe postoperatorii, imposibilitatea vizualiz─ârii organelor cu dificult─â┼úi ├«n realizarea tehnicii chirurgicale, s├ónger─âri importante, tumori de dimensiuni mari).  

Decizia de a converti într-o operaţie deschisă este strict bazată pe siguranţă pacientului. Medicul curant va alege cea mai bună varianta pe parcursul intervenţiei chirurgicale.

├Än urm─â interven┼úiei de rezec┼úie colorectal─â, se poate reface continuitatea tubului digestiv prin punerea cap la cap a segmentelor restante, realiz├óndu-se conectarea lor prin sutur─â ÔÇô ÔÇ×anastomoz─âÔÇŁ, realizat─â manual sau mecanic. Exist─â situa┼úii ├«n care interven┼úia nu se finalizeaz─â cu restabilirea continuit─â┼úii digestive, ci cu o ÔÇ×stom─âÔÇŁ, care reprezint─â deschiderea la piele a segmentului de tub digestiv. Unele stome pot fi temporare ┼či vor fi desfiin┼úate printr-o alt─â interven┼úie chirurgical─â efectuat─â la distan┼ú─â de prima, prin ÔÇ×repunere ├«n tranzitÔÇŁ, adic─â prin realizarea anastomozei ├«ntre segmentele digestive ├«n cursul celei de-a dou─â opera┼úii.

Intervenţiile chirurgicale de rezecare a rectului pot fi finalizate prin conectarea capetelor segmentelor restante (anastomoză), dar pentru a proteja vindecarea acestei anastomoze dificile este necesară adăugarea unei ileostomii temporare de protecţie, astfel că materiile fecale să nu mai circule prin zona anastomozei

Pacientul este avertizat de eventualitatea mont─ârii unei stome ├«nc─â de la evaluarea chirurgical─â preoperatorie ┼či medicul curant va explica ├«n ce const─â aceasta, care este rolul ei, cum se ├«ngrije┼čte ┼či pe ce perioada de timp va avea aceast─â stom─â.

C├ónd este recomandat─â chirurgia robotic─â ├«n cancerul colorectal?ÔÇ»

Chirurgia robotic─â presupune c─â ├«ntre chirurg ┼či pacient este un computer de mare performan┼ú─â, care permite, pe de o parte, o chirurgie mult mai fin─â, cu o aten┼úie suplimentar─â la detalii, cu sc─âderea pierderii de s├ónge, cu dispari┼úia tremurului, cu instrumente care au 7 grade de libertate, ce fac posibil accesul ├«n spa┼úiile ├«nguste, iar pe de alt─â parte permite integrarea unei realit─â┼úi augmentate prin combinarea imaginilor CT, RMN, pe ecranul de lucru. ┼×i vorbim de imagini 3D la care exist─â posibilitatea utiliz─ârii imunofluorescen┼úei cu verde indocianin, astfel ├«nc├ót s─â vizualizam suplimentar vasculariza┼úia sau ┼úesutul ganglionar ce trebuie evidat pentru o chirurgie oncologic─â de ├«nalta calitate. ┼óesuturile fine cum sunt plexurile nervoase hipogastrice cu rol deosebit ├«n men┼úinerea poten┼úei sunt mult mai bine prezervate atunci c├ónd folosim chirurgia robotic─â ├«n cancerul de rect. Tote cazurile de cancer colorectal ├«n stadiile I-III sunt pretabile de a fi operate folosind sistemul robotic. Chirurgul cu experien┼ú─â ├«n chirurgia colorectal─â observ─â adev─ârat─â valoare a sistemului robotic ├«n cazurile cu dificultate crescut─â, ├«n care imaginea tridimensional─â de o calitate neegalat─â ┼či instrumentele fine cu 7 grade de libertate fac diferen┼úa. Tumorile de mari dimensiuni, care invadeaz─â alte organe, leziunile cu determin─âri peritoneale impun alte modalit─â┼úi de abordare, prin chirurgie clasic─â, asociind sau nu procedee de chimiohipertermie intraperitoneala, pentru a cre┼čte speran┼úa de via┼ú─â a acestor cazuri oncologic avansate.

C├ónd putem vorbi despre vindecare ├«n acest tip de cancer?ÔÇ»

Da, putem vorbi de vindecare ├«n special ├«n stadiile descoperite precoce ┼či de aceea screeningul are un rol at├ót de important. Pentru multe persoane cu cancer colorectal, tratamentul poate elimina sau distruge cancerul. Pentru alte persoane, cancerul colorectal poate s─â nu dispar─â niciodat─â complet. Unele persoane pot primi tratament regulat cu chimioterapie, radioterapie sau alte tratamente pentru a ├«ncerca s─â controleze cancerul c├ót mai mult timp posibil. Pentru pacien┼úii care au terminat tratamentul, sunt programate vizite de urm─ârire cu medicul curant timp de mul┼úi ani pentru a urm─âri rezultatele tratamentului, pentru a face examene ┼či teste de laborator sau teste imagistice supraveghind posibile semne de revenire a cancerului, a unui nou cancer sau a efectelor secundare ale tratamentului.

CV

Medic primar chirurgie general─â, Ponderas Academic Hospital

Doctor ├«n ┼čtiinte medicale

Coordonator Departament Chirurgie Colorectal─â

Competenţe în: chirurgie laparoscopic, chirurgie robotică

Supraspecializare ├«n chirurgia oncologic─â