Dr. Oana Deleanu: ÔÇ×Netratat─â, apneea poate provoca accident vascularÔÇť

1 2 jpg jpeg

Aproximativ jum─âtate din popula┼úia lumii sfor─âie, ├«n timp ce ├«n ┼úara noastr─â aproape un milion de persoane sufer─â de probleme de somn, cum ar fi apneea de somn sau insomniile. Despre posibilele complica┼úii pentru s─ân─âtate ne vorbe┼čte doctorul Oana Deleanu, medic primar pneumolog.

Click! Sănătate Care este cea mai frecventă problemă de somn în rândul românilor?

Dr. Oana Deleanu: Cea mai frecventă problemă de somn, nu doar în România, ci peste tot în lume, este insomnia, urmată de tulburările de respiraţie în timpul somnului, cunoscute sub denumirea de sindromul de apnee în somn de tip obstructiv.

C.S. Ce este apneea?

Dr. Oana Deleanu: Denumirea complet─â a acestei afec┼úiuni este sindromul de apnee ┼či hipopnee. Hipopneea este o reducere a fluxului respirator, ├«n timp ce apneea reprezint─â o ├«ntrerupere a respira┼úiei de minimum 10 secunde, care se manifest─â de cel pu┼úin 5 ori pe or─â.

Apneea de tip obstructiv survine din cauza apari┼úiei unui obstacol mecanic, prezent la nivelul g├ótului, al faringelui, mai ales ├«n timpul somnului culcat pe spate. Mai exact, limba ┼či omule┼úul pot s─â alunece pe spate, mai ales dac─â g├ótul este prea scurt ┼či gros din cauza ┼úesutului adipos. Aceast─â aglomerare de ┼úesuturi produce un obstacol mecanic ├«n calea respira┼úiei.

C.S. Care sunt cauzele care produc această afecţiune?

Sunt mai multe cauze care trebuie luate ├«n considerare. ├Än primul r├ónd, obezitatea, mai ales cea asociat─â cu g├ótul scurt ┼či gros, b─ârba┼úii fiind cei mai expu┼či.

Poate fi provocat─â ┼či de modific─âri ├«n sfera ORL, care se manifest─â ┼či la persoanele slabe, cum ar fi o luet─â (omule┼ú) lung─â sau amigdale mari. ┼×i o atrofiere a mu┼čchilor faringieni poate duce la apneea de somn

C.S. Ce consecin┼úe asupra s─ân─ât─â┼úii ┼či a stilului de via┼ú─â are apneea netratat─â?

├Än primul r├ónd, poate provoca boli cardiovasculare ┼či metabolice, deoarece apneea este ├«nso┼úit─â de o sc─âdere a satura┼úiei de oxigen a organismului. Prin urmare, se stimuleaz─â apari┼úia inflama┼úiilor, a aterosclerozei, cre┼čterea tensiunii arteriale, cre┼čterea frecven┼úei cardiace, iar ├«n cazul bolilor metabolice se poate ajunge la diabet.

├Än cele mai grave situa┼úii, apneea netratat─â provoac─â accident vascular cerebral, chiar ┼či la persoanele tinere. A doua consecin┼ú─â este una socio-economic─â. ├Än timpul apneei se produce o ├«ntrerupere de c├óteva secunde a ciclului de somn, iar pentru a opri pauza de respira┼úie, organismul se treze┼čte 10-15 secunde, f─âr─â ca persoana s─â fie con┼čtient─â de acest lucru.

Toate aceste treziri fragmenteaz─â somnul ┼či, de┼či o persoan─â doarme 7-8 ore, somnul nu este odihnitor. Astfel, apare oboseala, somnolen┼úa ┼či persoanele respective nu mai sunt eficiente la locul de munc─â. ┼×oferii sunt cei mai expu┼či, deoarece pot a┼úipi la volan, provoc├ónd accidente rutiere, de┼či ei cred c─â s-au odihnit foarte bine.

C.S Prin ce metode poate fi prevenit─â ┼či tratat─â apneea?

Aceast─â afec┼úiune nu poate fi tratat─â medicamentos, ci cu ajutorul unui aparat de m─ârimea unei c─âr┼úi, conectat la o masc─â, ce se a┼čaz─â peste c─âile respiratorii, adic─â peste nas ┼či pe gur─â. Aparatul sufl─â aer, ├«n a┼ča fel ├«nc├ót s─â ├«ndep─ârteze toate structurile care blocheaz─â respira┼úia ┼či s─â men┼úin─â c─âile aeriene deschise.

C.S. De ce apare sfor─âitul ┼či care sunt cauzele care-l declan┼čeaz─â?

De regul─â, cei care au apnee sfor─âie, ├«ns─â nu toate persoanele care sfor─âie sufer─â ┼či de apnee. Sfor─âitul apare din acelea┼či cauze ca apneea, fiind o form─â mai u┼čoar─â a problemelor de somn. Ini┼úial, c─âile aeriene se ├«ngusteaz─â pu┼úin, ceea ce produce sfor─âitul, iar pe m─âsur─â ce gradul de ├«ngustare cre┼čte, apare hipopneea ┼či mai t├órziu apneea. Sfor─âitul poate fi prevenit dac─â este ┼úinut─â sub control greutatea corporal─â.

CV

Medic primar pneumolog ├«n cadrul Institutului de pneumologie ÔÇ×Marius NastaÔÇť din Bucure┼čti.

Pre┼čedinte al Sec┼úiunii de Somnologie ┼či Ventila┼úie Non-invaziv─â din cadrul Societ─â┼úii Rom├óne de Pneumologie.

Participare la cursuri de specializ─âri ├«n Germania, Spania, Slovenia ┼či Ungaria.

Din 2008 este asistent universitar la Universitatea de Medicin─â ÔÇ×Carol DavilaÔÇť, Bucure┼čti.