Dr. Gindrovel Dumitra: ÔÇ×Nivelul sc─âzut al imunit─â┼úii popula┼úiei poate duce la focare de infec┼úii non-COVID-19 dup─â ridicarea m─âsurilor de siguran┼ú─âÔÇť

1 gindrovel jpg jpeg

Speciali┼čtii atrag aten┼úia asupra faptului c─â vaccinarea antigripal─â r─âm├óne important─â ├«n contextul COVID-19. Ace┼čtia adaug─â c─â, ├«n ciuda valorii recunoscute a vaccinurilor precum ┼či a impactului lor favorabil, at├ót social c├ót ┼či economic, ele r─âm├ón insuficient utilizate din cauza temerilor popula┼úiei cu privire la efectele adverse.

medic primar Medicin─â de Familie, instructor-formator MF, Doctor ├«n medicin─â ┼či Coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF & Vicepre┼čedinte SNMF, vorbe┼čte despre diferen┼úa dintre vaccinul antigripal ┼či cel ├«mpotriva COVID-19 ┼či explic─â modul de manifestare al celor dou─â virusuri. ├Äntr-un interviu pentru Adev─ârul, specialistul atrage aten┼úia c─â nivelul sc─âzut al imunit─â┼úii popula┼úiei poate duce la focare de infec┼úii nonÔÇôCOVID-19 dup─â ridicarea m─âsurilor de siguran┼ú─â. 

Procesul vaccin─ârii este foarte intens dezb─âtut ├«n ultima perioad─â. Ce crede┼úi c─â s-a ├«n┼úeles gre┼čit ┼či de unde temerile ap─ârute ├«n r├óndul popula┼úiei?┬á

Cu to┼úii ne confrunt─âm cu o situa┼úie complet nou─â, cu un virus nou. Volumul extrem de mare de informa┼úii, diferitele teorii ale conspira┼úiei ┼či valurile succesive de ÔÇ×fake newsÔÇŁ din social media au dus la o infodemie, care a dublat pandemia propriu-zisa de COVID-19. Toate acestea, al─âturi de anumite ezit─âri la nivelul comunic─ârii institu┼úionale, precum ┼či numeroasele scandaluri mediatice cu privire la disponibilitatea unor vaccinuri, au contribuit la formarea anumitor percep┼úii eronate ┼či a unei ne├«ncrederi a popula┼úiei fa┼ú─â de vaccinare.  ├Äns─â, ├«nv─â┼ú─âm ┼či ne adapt─âm. Ne inform─âm ┼či inform─âm la r├óndul nostru popula┼úia, ├«n ├«ncercarea de a ├«ncuraja comportamente responsabile ┼či conduite s─ân─âtoase ├«n r├óndul oamenilor, at├ót ├«n ceea ce prive┼čte imunizarea ├«n contextul actual, c├ót ┼či referitor la vaccinare ├«n general. A┼ča cum vorbim despre educa┼úia medical─â continu─â la nivelul profesioni┼čtilor din domeniul s─ân─ât─â┼úii, la fel ar trebui s─â vorbim ┼či despre educa┼úie continu─â pentru s─ân─âtate ├«n r├óndul popula┼úiei. 

Care este diferen┼úa dintre grip─â ┼či COVID-19?┬á

At├ót gripa, c├ót ┼či COVID-19 reprezint─â afec┼úiuni respiratorii, care se pot prezenta de la forme u┼čoare p├ón─â la complica┼úii severe sau chiar deces. Un alt element comun este faptul c─â se transmit ├«n acelea┼či moduri folosind ca ┼či poart─â de intrare calea respiratorie. Drept urmare, este nevoie de acelea┼či m─âsuri de preven┼úie, cum ar fi: igiena m├óinilor, o ÔÇ×etichet─â respiratorieÔÇŁ corespunzatoare (s─â tu┼čim ┼či str─ânut─âm ├«n pliul cotului sau ├«ntr-un ┼červe┼úel de unic─â folosin┼ú─â pe care s─â ├«l arunc─âm ulterior), dar ┼či p─âstrarea unei distan┼úe adecvate ├«ntre persoanele bolnave ┼či evitarea locurilor aglomerate. 

Intervalul ├«ntre expunerea la virus ┼či apari┼úia infec┼úiei este un punct important de diferen┼ú─â ├«ntre aceste afec┼úiuni. Persoanele care sufer─â de grip─â vor prezenta simptome ├«n 1-4 zile de la infectare, ├«n timp ce simptomele pentru COVID-19 se pot dezvolta ├«ntre 2-14 zile. 

Grupele populationale la risc sunt similare pentru gripa si COVID-19, ambele afectiuni put├ónd determina forme severe sau complica┼úii la v├órstnici ┼či persoane cu afec┼úiuni cronice. ├Än cazul gripei, copiii sunt o grup─â la risc distinct─â ├«n cazul gripei, ├«n compara┼úie cu COVID-19. 

Dar dac─â vorbim de modul de manifestare ├«ntre grip─â ┼či COVID-19?┬á

Din punctul de vedere al manifest─ârilor, gripa are un debut brusc, cu febr─â mare de peste 39-40 grade, iar simptomele resim┼úite sunt intense, inclusiv dureri musculare, articulare sau alterarea st─ârii generale, put├ónd fi mai u┼čor de confundat cu COVID-19. Infec┼úia cu SARS-CoV-2 are o plaj─â mare de manifest─âri, ├«ncep├ónd de la forme asimptomatice sau foarte u┼čoare, trec├ónd c─âtre forme medii spre foarte severe, ce pot include febr─â, tuse persistent─â, modificarea sau pierderea gustului ┼či a mirosului, oboseal─â, durere ├«n g├ót, dificult─â┼úi de respira┼úie, dureri de cap sau dureri musculare, grea┼ú─â sau v─ârs─âturi, diaree. 

├Än momentul ├«n care o persoan─â prezint─â simptome respiratorii, trebuie s─â ia leg─âtur─â cu medicul de familie ┼či stabilit─â o conduit─â ├«mpreun─â cu acesta. E foarte posibil s─â fie nevoie doar de un tratament la domiciliu, iar medicul s─â indice investiga┼úii suplimentare printre care ┼či testarea la domiciliu, iar dup─â primirea rezultatului se reia aceast─â discu┼úie.

Au existat cazuri de pacienţi care să fie purtători ai ambelor virusuri?

Din c├óte ┼čtiu, la nivel global au fost evidentiate ┼či cazuri de co-infec┼úie cu virus gripal ┼či virus SARS-Cov-2, cu impact semnificativ asupra morbidit─â┼úii ┼či mortalit─â┼úii. ├Äns─â m─âsurile de protec┼úie impuse ├«n contextul COVID-19, respectiv distan┼úarea fizic─â ┼či purtarea m─â┼čtii de protec┼úie, au f─âcut ca aceste cazuri s─â fie ├«n numar redus. Conform unui studiu publicat de Institutul Na┼úional de S─ân─âtate Public─â din UK, pacien┼úii co-infecta┼úi cu grip─â ┼či SARS- COV 2 au prezentat risc mai mare de boal─â sever─â ┼či mortalitate de 2 ori mai mare, fa┼ú─â de pacien┼úii cu COVID, f─âr─â grip─â asociat─â. Majoritatea cazurilor de co-infec┼úie din acest studiu au fost la persoane v├órstnice. Ce trebuie subliniat este faptul c─â vaccinarea antigripal─â r─âm├óne important─â ├«n contextul COVID-19.

Ce con┼úine un vaccin antigripal ┼či cum ac┼úioneaz─â acesta?┬á

Vaccinul gripal activeaz─â sistemul imunitar ┼či induce produc┼úia de anticorpi specifici care ofer─â protec┼úie ├«mpotriva gripei sezoniere. ├Än prezent exist─â 2 tipuri de vaccin disponibile pe pia┼ú─â, vaccinuri injectabile cu virus inactivat, ce pot fi utilizate pentru toate categoriile de v├órst─â ├«ncep├ónd cu copii peste 6 luni ┼či vaccinuri cu administrare intranazal─â cu virus viu atenuat, rezervat doar pentru copii ├«ntre 2-18 ani. Vaccinurile gripale au evoluat ┼či ├«n ceea ce prive┼čte compozi┼úia, iar diversitatea tulpinilor gripale circulante au dus la nevoia dezvolt─ârii unor vaccinuri complexe. OMS recomand─â ├«n acest moment vaccinul tetravalent, cu 4 tulpini: dou─â subtipuri de tulpina A ┼či dou─â subtipuri de tulpina B. 

 

Care este diferen┼úa dintre modul ├«n care ac┼úioneaz─â vaccinul antigripal ┼či cel ├«mpotriva Covid-19?┬á

Multe vaccinuri, fie c─â este vorba despre cel gripal sau chiar unele dintre vaccinurile ├«mpotriva COVID disponibile, se folosesc de agen┼úi virali pentru a preg─âti sistemul imunitar al organismului s─â lupte ├«mpotriva bolii. Mai exact, ├«n cazul vaccinului gripal, prin vaccin se introduce ├«n organism fie virusul sl─âbit/atenuat, fie un mic fragment de virus inactivat care stimuleaz─â sistemul imunitar ┼či ├«l ├«nva┼ú─â cum s─â contracareze virusul. 

├Än cazul vaccinurilor ├«mpotriva COVID cu vector viral, acest tip de vaccin utilizeaz─â un virus diferit, inofensiv, pentru a transmite ÔÇ×instruc┼úiunileÔÇŁ virusului care cauzeaz─â COVID-19. Urm├óndu-le, celulele corpului vor produce o protein─â care este specific─â virusului ce cauzeaz─â COVID-19. Sistemul imunitar va ┼čti c─â aceast─â protein─â unic─â nu ar trebui s─â fie prezent─â ├«n organism ┼či va reac┼úiona produc├ónd mijloace naturale de ap─ârare ├«mpotriva infect─ârii cu SARS-COV-2. Celelalte vaccinuri ├«mpotriva COVID-19 disponibile pe pia┼ú─â con┼úin o molecul─â numit─â ARNm ├«n locul antigenului. Acest ARNm are instruc┼úiuni pentru producerea unui antigen identic cu un mic fragment de pe suprafa┼úa virusului s─âlbatic. C├ónd unei persoane i se administreaz─â un vaccin cu ARNm, celulele sale citesc instruc┼úiunile din ARNm. Aceste celule produc apoi antigenul pentru o perioad─â scurt─â de timp, dup─â care ARNm este imediat descompus. Sistemul imunitar al persoanei recunoa┼čte antigenul ca fiind ÔÇ×str─âinÔÇŁ ├«n acela┼či mod, activ├ónd celulele imunitare ┼či produc├ónd anticorpi.

Din c├óte ┼čtiu, tulpina aleas─â pentru producerea vaccinului gripal este diferit─â de la an la an. Care este metoda prin care se decide aceasta?

├Än fiecare an, virusul gripal poate suferi anumite modific─âri fa┼ú─â de anul precedent, ceea ce ├«nseamn─â c─â ├«n fiecare an vaccinul trebuie s─â con┼úin─â tulpinile specifice sezonului care urmeaz─â. Organiza┼úia Mondial─â a S─ân─ât─â┼úii (OMS) comunic─â ├«n fiecare an tulpinile de virusuri care vor intra ├«n compozi┼úia vaccinului adecvat fiecarei emisfere (nord ┼či sud), iar toti produc─âtorii de vaccin respect─â compozi┼úia stabilit─â de OMS.

Care pot fi efectele secundare ale vaccinului gripal? 

Vaccinurile gripale au un profil foarte bun de siguran┼ú─â. Sute de milioane de persoane au primit, ├«n condi┼úii de siguran┼ú─â, vaccinuri ├«mpotriva gripei ├«n ultimii 50 de ani ┼či exist─â cercet─âri ample ale c─âror rezultate sus┼úin siguran┼úa vaccinurilor gripale. ├Äns─â, ca orice alt produs farmaceutic, vaccinul gripal poate provoca ┼či reac┼úii adverse. Acestea sunt ├«n general u┼čoare ┼či dispar ├«n c├óteva zile ┼či pot include ├«nro┼čire, durere sau umfl─âtur─â ├«n zona de administrare, durere de cap, febr─â, dureri musculare. Reac┼úiile alergice severe care pun ├«n pericol via┼úa persoanelor vaccinate, precum dificultatea ├«n respira┼úie, urticaria, umflarea zonei din jurul ochilor ┼či a buzelor sau ritmul cardiac crescut, sunt rare. Acestea pot avea loc ├«n decurs de c├óteva minute p├ón─â la c├óteva ore dup─â administrarea vaccinului gripal.

Cum a ap─ârut mitul despre leg─âtura dintre vaccinuri ┼či autism?┬á

Mitul despre dezvoltarea autismului ca urmare a vaccin─ârii a ap─ârut ├«n anul 1998 ┼či a fost popularizat de c─âtre reprezentan┼úi ai mi┼čc─ârii antivacciniste at├ót la nivel global, c├ót ┼či ├«n Rom├ónia. Mai exact, controversa legat─â de autism a ap─ârut dup─â un studiu mic de cohort─â, de 12 copii, cu un istoric de dezvoltare normal─â urmat─â de regresie, coexist├ónd ┼či o patologie gastro-intestinal─â, ┼či care a fost publicat de c─âtre medicul britanic Andrew Wakefield ┼či colaboratorii s─âi, ├«n revista The Lancet. P─ârin┼úii ┼či pediatrii acestor copii au asociat dezvoltarea acestor simptome ┼či semne comportamentale cu administrarea vaccinului ROR la 8 din cei 12 copii. Numeroase studii ulterioare au concluzionat c─â nu a existat nicio asociere dovedit─â ├«ntre vaccinul ROR ┼či sindromul descris. De fapt, chiar toate! Cu toate acestea, mul┼úi continu─â s─â foloseasc─â acest mit ca unul dintre argumentele principale ├«mpotriva imuniz─ârii. De aceea, este foarte important ca informa┼úii corecte ┼či accesibile despre vaccinuri s─â fie comunicate ├«n mod constant popula┼úiei. 

Crede┼úi c─â relax─ârile restric┼úiilor vor contribui la o ÔÇ×revigorareÔÇŁ a gripei? 

Este evident c─â dup─â o perioad─â lung─â de restric┼úii oamenii ├«┼či doresc cu ner─âbdare introducerea c├ót mai multor m─âsuri de relaxare. Cu siguran┼ú─â c─â acestea vor fi implementate treptat, pe m─âsura cre┼čterii vaccin─ârii popula┼úiei, pentru limitarea r─âsp├óndirii virusului SARS-COV-2 ┼či a men┼úinerii siguran┼úei cet─â┼úenilor. ├Än ceea ce priveste imunitatea ├«mpotriva virusului gripal prin vaccinare, aceasta se diminueaz─â cu trecerea timpului dup─â vaccinare. De aceea este recomandat─â vaccinarea anual─â pentru protec┼úie ├«mpotriva gripei. Experti ├«n domeniul s─ân─ât─â┼úii au semnalat faptul c─â nivelul scazut al imunit─â┼úii popula┼úiei ├«mpotriva altor agenti patogeni, cum este virusul gripal, ├«n timpul pandemiei COVID-19, poate conduce la focare de infec┼úii nonÔÇôCOVID-19 dup─â ridicarea m─âsurilor de limitare a r─âsp├óndirii virusului SARS-COV-2, recomandand sistemelor de s─ân─âtate s─â fie preg─âtite. De asemenea, ├«n Ghidul de imunizare de rutin─â ├«n timpul pandemiei COVID-19, Organiza┼úia Mondial─â a S─ân─ât─â┼úii recomand─â ÔÇ×pioritizarea vaccinului gripal ┼či pneumococic pentru persoanele vulnerabile.ÔÇť 

Ne-a protejat purtarea m─â┼čtii ┼či impunerea celorlalte m─âsuri de protec┼úie? Ce spun statisticile?┬á

M─âsurile de control pentru pandemia COVID-19 au redus considerabil circula┼úia virusurilor gripale ├«n multe tari in ultimul an, iar OMS raporteaz─â un numar foarte sc─âzut de cazuri detectate. 

Num─ârul sc─âzut de cazuri de grip─â ├«n sezonul trecut, se datoreaz─â mai mult unor factori : 

- M─âsurile de protec┼úie luate pentru a preveni ├«mbolnavirea populatiei de COVID: m─â┼čti, izolare, dezinfec┼úarea spatiilor, m├óinilor, obiectelor

- Lockdown-ul care a dus la reducerea aglomer─ârilor (restric┼úiile de c─âl─âtorie, distan┼úarea social─â, ├«nchiderea ┼čcolilor) 

- Lipsa raport─ârilor (conform OMS, sistemele de raportare gripal─â au fost suspendate ├«n multe t─âri odata cu apari┼úia SARS-COV-2).   

Care crede┼úi c─â va fi evolu┼úia pandemiei ┼či deschiderea oamenilor c─âtre vaccinarea ├«mpotriva COVID-19?┬á

S-a observat o tendin┼ú─â de sc─âdere a interesului popula┼úiei fa┼ú─â de imunizarea cu un anumit vaccin ├«n contextul mediatiz─ârii intense a unor reac┼úii adverse rare. ├Äns─â, chiar dac─â poate p─ârea c─â interesul general al rom├ónilor fa┼ú─â de vaccinare a sc─âzut, vaccinarea continu─â ├«n parametri normali. Continuarea educ─ârii ┼či inform─ârii corecte este esen┼úial─â pentru a asigura succesul vaccinarii ┼či implicit sc─âderea riscului de ├«mbolnavire. Informarea ┼či educarea public─â sunt esen┼úiale. Trebuie muncit la firul ierbii, medicii trebuie s─â discute cu fiecare persoan─â ├«n parte atunci c├ónd au ocazia ├«n ceea ce prive┼čte beneficiul vaccin─ârii. 

A ajuns s─â fie neglijat─â gripa ┼či efectele ei dup─â ce ne-am confruntat cu Covid-19?┬á

Faptul c─â am ├«nregistrat mai pu┼úine cazuri de grip─â ┼či infec┼úii respiratorii sezonul trecut ne poate induce un fals sentiment de siguran┼ú─â. ├Äns─â, gripa are un impact semnificativ, at├ót din punct de vedere economic, c├ót ┼či din cel al nevoilor de ├«ngrijire medical─â, prin urmare, preven┼úia prin vaccinare este deosebit de important─â ┼či nu trebuie neglijat─â, mai ales ├«n contextul pandemic actual. ├Än Europa, ├«n absen┼úa vaccin─ârii antigripale ar exista ├«nc─â 22,3 milioane de cazuri de grip─â, 6,2 milioane vizite de asisten┼ú─â medical─â primar─â ┼či 3,5 milioane de intern─âri ├«n spitale. 

Putem explica de ce persoanele care fac vaccinul ├«mpotriva Covid-19 nu sunt protejate ┼či ├«mpotriva gripei?┬á

Vaccinul gripal este special formulat pentru a ne proteja ├«mpotriva infec┼úiei cu tulpinile virusului gripal care circul─â in fiecare sezon. Nu protejeaz─â ├«mpotriva infec┼úiei cu virusul SARS-CoV-2. La fel cum vaccinurile ├«mpotriva COVID-19 au fost special dezvoltate pentru a ne proteja ├«mpotriva virusului SARS-CoV-2 ┼či nu a virusului gripal. Deci, cele dou─â vaccinuri nu se pot substitui. 

Ce durată trebuie să existe între efectuarea celor două vaccinuri? 

Conform recomand─ârilor actuale, ├«ntre administrarea celor 2 vaccinuri, gripal ┼či ├«mpotriva COVID ar trebui s─â existe un interval de cel pu┼úin dou─â s─âpt─âm├óni. Este recomandat ca vaccinul gripal s─â fie administrat ├«naintea debutului unui nou sezon gripal, pentru ca sistemului imunitar s─â dezvolte nivelul corespunzator de anticorpi specifici. 

Care este perioada optimă pentru vaccinarea antigripală? 

Ideal este ca vaccinul s─â fie administrat ├«nainte de debutul sezonului gripal, ┼čtiind ca sunt necesare cam doua s─âpt─âm├óni pentru dezvoltarea unui titru de anticorpi protectori corespunz─âtori. ├Än Rom├ónia, lunile octombrie ┼či noiembrie ar fi recomandate pentru administrarea vaccinului gripal. Chiar ┼či mai t├órziu, vaccinarea aduce beneficii. Vaccinarea mai timpurie, ├«n august, de exemplu, se asociaz─â cu o protec┼úie mai mic─â spre sf├ór┼čitul sezonului gripal, mai ales la v├órstnici. 

Ce mesaj vreţi să le transmiteţi cititorilor pentru a înţelege mai clar importanţa vaccinării? 

Vaccinarea r─âm├óne ├«n continuare de departe cea mai bun─â metod─â de protec┼úie ├«mpotriva unor boli ce pot amenin┼úa via┼úa. ├Äns─â, ├«n ciuda valorii recunoscute a vaccinurilor precum ┼či a impactului lor favorabil, at├ót social c├ót ┼či economic, ele r─âm├ón insuficient utilizate, din cauza temerilor popula┼úiei cu privire la efectele adverse ┼či a accesului dificil la vaccinuri si vaccinare. Pentru c─â vaccinurile sunt eficiente, de cele mai multe ori uit─âm de riscul contract─ârii bolilor infec┼úioase prevenibile prin vaccinare. Este un moment bun sa atragem aten┼úia asupra importan┼úei vaccin─ârii pe tot parcursul vie┼úii si beneficiile acesteia at├ót pentru noi, ca indivizi, c├ót ┼či pentru societate.