Dr. Gabriel Kacso: ÔÇ×Putem preveni circa 30% din cancere printr-o alimenta┼úie adecvat─âÔÇť

1 2 jpg jpeg

Ereditatea joac─â un rol minor ├«n apari┼úia cancerului, comparativ cu alimenta┼úia ┼či fumatul, este de p─ârere oncologul Gabriel Kacso. Medicul ne-a enumerat cele mai des ├«nt├ólnite tipuri de cancer la noi ┼či ne-a vorbit despre op┼úiunile moderne de distrugere a tumorilor.

1. De ce aţi ales radioterapia?

Am ales radioterapia cu peste 20 de ani ├«n urm─â, pentru c─â profesorul Ghilezan Nicolae, care preda la acea vreme oncologia la Universitatea de Medicin─â ÔÇ×Iuliu Ha┼úieganuÔÇť din Cluj mi-a deschis mintea spre un domeniu fascinant prin complexitatea, dimensiunea larg─â, dinamica cercet─ârii ┼či, mai ales, prin impactul poten┼úial asupra pacien┼úilor.

Am ├«n┼úeles atunci c─â e o suferin┼ú─â a celor mul┼úi ┼či c─â prin studiu asiduu, competen┼ú─â ┼či profesionalism putem ├«mbun─ât─â┼úi semnificativ ┼čansele de vindecare sau, cel putin, calitatea vie┼úii unui num─âr considerabil de oameni suferinzi. ├Äi mul┼úumesc c─â mi-a ├«ndrumat alegerea carierei medicale! 2. Care sunt cele mai des ├«nt├ólnite forme de cancer la rom├óni ┼či care au cea mai mare speran┼ú─â de via┼ú─â dup─â diagnosticare?

Cancerele de sân la femei, cancerul de prostată la bărbaţi, în care global (toate stadiile incluse, cu tratamente adaptate stadiului), avem o speranţă de viaţă la 10 ani de circa 66 %, adică 2 din 3 pacienţi.

Pentru populaţia generală, indiferent de sex, între cele mai frecvente cancere din România sunt cele digestive, în care speranţa de viaţă la 5 ani este - orientativ- de circa 66 %, respectiv cele pulmonare, unde, din păcate, rezultatele sunt mai modeste, cu speranţa de viaţă la 5 ani în jur de 20%, în ansamblu.

Nu exist─â din p─âcate un tablou clinic tipic pentru cancer. Prezen┼úa simptomelor generale, cum sunt sc─âdere ├«n greutate ┼či ├«n for┼úe fizice, apari┼úia unor ganglioni m─âri┼úi f─âr─â o cauz─â infec┼úioas─â evident─â sau orice simptom de organ (tuse, dificult─â┼úi de ├«nghi┼úire, lipsa de aer, mic┼úiuni mai dese ┼či mai dificile, diverse s├ónger─âri-ginecologice, rectale, nazale etc., care au tendin┼úa s─â se permanentizeze ┼či s─â se agraveze, ├«n timp relativ scurt, impun prezentarea de urgen┼ú─â la medicul de familie pentru un prim consult medical. Acesta va decide dac─â sunt necesare investiga┼úii suplimentare.

Se consider─â c─â aproximativ o treime din cancere sunt legate de o alimenta┼úie inadecvat─â. Altfel spus, cu o alimenta┼úie variat─â, dar bogat─â ├«n fructe, legume, cu mese regulate ┼či cu evitarea alimentelor pr─âjite, afumate sau conservate prin s─ârare excesiv─â, evitarea consumului excesiv de alcool ┼či cu prec─âdere a celui concentrat (>20 %), precum ┼či o hidratare adecvat─â cu minimum 2 l de ap─â/ceai zilnic putem preveni circa 30% din cancere.

5. Ereditatea este un alt factor important în apariţia cancerului. De la ce vârstă sunt necesare controale preventive la persoanele cu risc?

Ereditatea joacă un rol minor în apariţia cancerului, în comparaţie cu alimentaţia sau cu fumatul. Caracteristic cancerelor ereditare este vârsta mai tânără de apariţie. Nu există o vârstă minimă pentru toate cancerele ereditare, de la care ar trebui să înceapă controalele preventive.

Ca regul─â general─â, se recomand─â debutul controlului preventiv, prin mijloace specifice (de exemplu, colonoscopie pentru cancerele ereditare de colon, ecografie/mamografie ┼či - ├«n cazuri dubitative - RMN mamar pentru cancerul de s├ón, PSA ┼či freePSA pentru cancerul de prostat─â etc.), cu cel pu┼úin 10 ani mai devreme fa┼ú─â de persoanele f─âr─â factori de risc.

Frecvenţa repetării acestor examinări este cel puţin dublă faţă de cei fără risc (de exemplu, anual pentru ecografie/mamografie versus o dată la 2 ani, pentru femeile fără factori de risc, cu vârsta peste 50 de ani).

├Än teorie, suntem la zi cu nout─â┼úile, ├«n special cu cele din oncologia medical─â, inclusiv cu terapia molecular─â ┼úintit─â. ├Än realitatea clinic─â a Rom├óniei de azi, chirurgia oncologic─â minim invaziv─â (laparoscopic─â, robotic─â) este subutilizat─â (din lips─â de infrastructur─â ┼či training specific), radioterapia este dramatic suboptimal─â ca num─âr ┼či complexitate de aparatur─â.

Cu toate acestea, implementarea moleculelor sau tehnicilor terapeutice noi a cunoscut ├«n Rom├ónia o accelerare ├«n ultimii ani, cu aprobarea ramburs─ârii unor noi medicamente oncologice, apari┼úia unui Institut de Oncologie la Ia┼či, respectiv a mai multor centre private de chirurgie (inclusiv oncologic─â) sau radioterapie, dotate cu tehnologii moderne, la nivelul Europei Occidentale.

Terapie ţintită înseamnă a da un tratament care anihilează o anumită ţintă din economia supravieţuirii sau înmulţirii celulei tumorale. În general, aceste terapii ţintite acţionează fie direct asupra celulei tumorale, fie asupra vaselor de sânge care alimentează tumora, ori asupra celulelor vecine celei tumorale.

Prin extinderea terminologiei la radioterapie, ┼úintit ├«nseamn─â s─â cre┼čtem precizia iradierii c├ót mai selectiv ├«n celulele tumorale ┼či s─â iradiem c├ót mai pu┼úin pe cele s─ân─âtoase din jur.

Pe acest principiu, radioterapia cu modularea intensit─â┼úii (IMRT) ┼či optimizare volumetric─â rotatorie (VMAT) permit ob┼úinerea unui raport eficacite/toxicitate superior fa┼ú─â de iradierea clasic─â sau chiar conforma┼úional─â (3DCRT) pentru majoritatea cancerelor care necesit─â iradiere (cap ┼či g├ót, prostat─â, cancere digestive etc.).

Sincer, momentan, m─â ├«ndoiesc s─â existe vreo ├«mbun─ât─â┼úire, ├«ntruc├ót num─ârul pacien┼úilor care au nevoie de radioterapie cre┼čte ├«n fiecare an, f─âr─â corespondent compensator ├«n ce prive┼čte num─ârul de aparate de iradiere.

Speranţe însă sunt, întrucât CNAS decontează radioterapia inclusiv în centrele private, iar Programul de cooperare cu Banca Mondială, în curs, prevede achiziţionarea mai multor aparate performante de iradiere.

-Medic primar de Radioterapie ┼či Oncologie Medical─â, Gabriel Kacso este director medical Amethyst Radiotherapy Cluj, din 2014.

-Din 1994 p├ón─â ├«n 2014 a fost medic ├«n cadrul Departamentelor de Radioterapie ┼či mai apoi de Brahiterapie ale Institutului Oncologic Cluj.

-A urmat stagii de perfec┼úionare la Paris, Nisa ┼či Viena. Este Conferen┼úiar Universitar la UMF ┬źIuliu Ha┼úieganu┬╗ Catedra de Oncologie, fiind coordonatorul Cercului ┼×tiin┼úific Studen┼úesc de Oncologie.

-Este autor ┼či co-autor la peste 50 de articole ┼čtiin┼úifice, peste 15 cursuri ┼či manuale universitare ┼či postuniversitare ┼či 5 c─âr┼úi de specialitate.