Veste bună! Numărul bolilor profesionale este în scădere

1 3 jpg jpeg

Care sunt cele mai frecvente boli profesionale ├«nregistrate ├«n Rom├ónia p├ón─â ├«n prezent, care sunt principalele profesii care favorizeaz─â declan┼čarea bolilor profesionale, c├ónd apare stresul, dar mai ales cum ├«l gestion─âm la serviciu ne-a explicat medicul Oana Rusu, specialist ├«n medicin─â intern─â ┼či medicina muncii.

Statistic, câţi români suferă în prezent de boli profesionale?

Conform legisla┼úiei ├«n vigoare, respectiv legea num─ârul 319/2006 a securit─â┼úii ┼či s─ân─ât─â┼úii ├«n munc─â, boala profesional─â este definit─â ca fiind afec┼úiunea ce se produce ca urmare a exercit─ârii unei meserii sau profesii, cauzat─â de agen┼úi nocivi fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de munc─â, precum ┼či de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, ├«n procesul de munc─â. Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Na┼úional de S─ân─âtate Public─â Bucure┼čti privind inciden┼úa bolilor profesionale ├«n perioada 2005ÔÇô2017, se observ─â o tendin┼ú─â de sc─âdere a num─ârului acestora ├«n Rom├ónia. ├Än cifre, pentru anul 2017 s-au ├«nregistrat 553 de cazuri noi de ├«mboln─âviri profesionale.

Care sunt cele mai frecvente astfel de boli înregistrate în România?

Conform acelora┼či studii statistice, cele mai frecvente boli profesionale ├«nregistrate ├«n Rom├ónia p├ón─â ├«n momentul de fa┼ú─â sunt reprezentate de: bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor, urmate de silicoza/silicotuberculoza, bronhopneumopatia cronic obstructiv─â (BPOC)/bron┼čita acut─â ┼či cronic─â profesional─â, astmul bron┼čic alergic ┼či non alergic, boli profesionale determinate de expunerea la zgomot, boli infec┼úioase ┼či parazitare (inclusiv hepatita A, B, C, E, TBC).

Poluarea ┼či condi┼úiile din medii toxice favorizeaz─â declan┼čarea bolilor respiratorii, cum este astmul. Ce pondere au bolile respiratorii ├«n totalul bolilor profesionale?

stanga
dreapta
2 oana rusu jpg jpeg

├Äntr-adev─âr, bolile profesionale respiratorii au o pondere important─â, ele reprezent├ónd aproximativ 44% din totalul acestora, ceea ce ridic─â problema preven┼úiei acestora ┼či a optimiz─ârii locurilor de munc─â, ├«n special prin sc─âderea polu─ârii ┼či a eliber─ârii agen┼úilor nocivi ├«n mediul profesional.

C─ârui specialist trebuie s─â se adreseze o persoan─â care suspecteaz─â c─â are o boal─â profesional─â?

├Än momentul ├«n care o persoan─â suspecteaz─â c─â ar putea avea o boal─â profesional─â, aceasta se poate adresa oric─ârui medic ce ar putea depista astfel de ├«mboln─âviri, indiferent de specialitate ┼či de locul de munc─â, cu prilejul oric─ârei presta┼úii medicale, cum ar fi: consulta┼úii medicale de specialitate, examene medicale profilactice. Acest proces este primul pas ├«n circuitul declar─ârii bolilor profesionale ├«n Rom├ónia, respectiv semnalarea bolilor profesionale. Medicul care suspecteaz─â o boal─â profesional─â completeaz─â o fi┼č─â specific─â, fi┼ča de semnalare BP1 ┼či trimite bolnavul cu aceast─â fi┼č─â la o unitate sanitar─â de medicina muncii, respectiv clinic─â de boli profesionale, ├«n vederea preciz─ârii diagnosticului de certitudine.

┼×i cancerele fac subiectul bolilor profesionale. Care sunt cele mai des ├«nregistrate cancere de tip profesional?

În general, cele mai frecvente cancere de tip profesional sunt cele din spectrul respirator (de exemplu, cancere apărute prin expunere la azbest, dioxid de siliciu liber cristalin, pulberi de lemn, fibră de sticlă etc), fiind urmate de cancere apărute prin expunere la noxe chimice (benzen, clorură de vinil, nichel etc) cu localizări diferite în organism.

Ce meserii au risc ridicat de boli profesionale?

Conform statisticilor Institutului Na┼úional de S─ân─âtate Public─â, primele 7 profesii la care s-au ├«nregistrat cele mai numeroase cazuri de boal─â profesional─â ├«n ultimii ani sunt reprezentate de: miner ├«n subteran, l─âc─âtu┼č mecanic de ├«ntre┼úinere, turn─âtor formator, l─âc─âtu┼č de min─â, l─âc─âtu┼č mecanic, sudor, ┼čofer de autobuz.

Sunt mai protejaţi de boli profesionale oamenii care muncesc în spaţiu închis faţă de cei care lucrează afară?

Persoanele care lucrează în spaţiu închis sunt expuse altor afecţiuni profesionale ale organismului faţă de cei care lucrează în mediul exterior, neexistând o delimitare clară privind protecţia ambelor categorii de angajaţi în faţa agenţilor nocivi la care sunt expuse.

Ce boli pot dezvolta salaria┼úii care ├«┼či efectueaz─â activitatea st├ónd multe ore pe scaun, eventual care lucreaz─â la un calculator (func┼úionarii publici, oamenii care lucreaz─â ├«n oficiile po┼čtale sau unit─â┼úile bancare)?

Cele mai frecvente boli profesionale ce pot ap─ârea la angaja┼úii ce ├«┼či desf─â┼čoar─â majoritatea timpului de lucru la birou sunt legate de afect─ârile osteo-musculo-scheletale. Acestea se dezvolt─â at├ót prin nerespectarea regulilor de ergonomie a spa┼úiului de lucru, c├ót ┼či prin adoptarea unor m─âsuri nocive, deficitare, de desf─â┼čurare a activit─â┼úii din partea angaja┼úilor.

Ce drepturi au cei diagnosticaţi cu boli profesionale?

Pentru persoanele diagnosticate cu boli profesionale sau care au suferit accidente de munc─â exist─â o serie de indemniza┼úii, compensa┼úii, acestea fiind clar descrise ├«n legisla┼úia actual─â, respectiv legea nr. 346/2002, republicat─â ├«n aprilie 2014. Pe scurt, legea men┼úioneaz─â c─â asigura┼úii sistemului de asigurare pentru accidente de munc─â ┼či boli profesionale au dreptul la multiple presta┼úii ┼či servicii, cum ar fi: reabilitare medical─â ┼či recuperarea capacita┼úii de munc─â; reabilitare ┼či reconversie profesional─â; indemniza┼úie pentru incapacitate temporar─â de munc─â; indemniza┼úie pentru trecerea temporar─â ├«n alt loc de munc─â ┼či pentru reducerea timpului de munc─â; compensa┼úii pentru atingerea integrit─â┼úii; desp─âgubiri ├«n caz de deces; ramburs─âri de cheltuieli. Conform legii, to┼úi angajatorii cotizeaz─â obligatoriu, lunar, la un Fond Unic Na┼úional pentru accidente de munc─â ┼či boli profesionale, administrat de Casa Na┼úional─â de Pensii prin Casele Jude┼úene de Pensii.

Ce criterii trebuie să îndeplinească o persoană cu boli profesionale pentru a beneficia de bilete de tratament în staţiuni balneclimaterice?

Conform legisla┼úiei ├«n vigoare, o persoan─â declarat─â cu boal─â profesional─â poate beneficia de achitarea contravalorii biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul specialist, precum ┼či cei care se afl─â ├«n incapacitate temporar─â de munc─â, ca urmare ├«n exclusivitate a unui accident de munc─â sau unei boli profesionale. De asemenea, la solicitarea asiguratului care nu ┼či-a pierdut complet capacitatea de munc─â, dar nu mai poate efectua activitatea pentru care este calificat, se acord─â de c─âtre asigurator contravaloarea presta┼úiilor ┼či serviciilor pentru reabilitare ┼či reconversie profesional─â.

Pot fi pensionaţi anticipat cei care suferă de boli profesionale? În ce condiţii?

În privinţa situaţiei pensionării anticipate a persoanelor ce suferă de boli profesionale se discută despre demararea acestui proces prin Comisiile Judeţene de Expertiză a capacitaţii de muncă.

Dac─â au fost ├«ncadra┼úi la pacien┼úi cu boli profesionale, ├«n ce m─âsur─â ├«┼či mai poate continua activitatea o coafez─â sau o manichiurist─â care lucreaz─â ├«n mediu toxic, de exemplu, cei care sunt expu┼či la radia┼úii, cei care lucreaz─â ├«n industria alimentar─â, ├«n sectorul de ├«nv─â┼ú─âm├ónt?

├Än general, o persoan─â declarat─â cu boal─â profesional─â va urma, din punct de vedere medical, un program de monitorizare periodic─â ┼či tratament prin examin─ârile efectuate ├«n clinicile teritoriale de boli profesionale, de asemenea fiind supravegheat medical periodic ┼či prin serviciile de medicina muncii (cabinete) din cadrul institu┼úiei angajatoare. Aceasta nu reprezint─â neap─ârat o interdic┼úie pentru persoana avizat─â ├«n a continua procesul de munc─â. Exist─â situa┼úii ce difer─â, de la caz la caz, privind aptitudinea ├«n munc─â. De exemplu, pot exista condi┼úion─âri ├«n continuarea procesului de munc─â, pot fi recomand─âri de schimbare a locului de munc─â, ├«n cazuri foarte grave persoana nu ├«┼či mai poate desf─â┼čura activitatea profesional─â.

Cum ├«┼či pot men┼úine s─ân─âtatea cei care lucreaz─â ├«n spa┼úiu ├«nchis, aglomerat, exclusiv la calculator?

O mare parte a timpului este petrecut─â de o persoan─â la locul de munc─â, deci ergonomia, organizarea locului, a spa┼úiului de munc─â conduce la efectuarea mai u┼čoar─â, mai comod─â a sarcinilor de serviciu, reduc├ónd disconfortul psihic ┼či fizic. Ergonomia trebuie s─â asigure armonia dintre structura spa┼úiului de lucru ┼či activitatea fiec─ârui angajat. Aceasta se refer─â la posturi confortabile de lucru, f─âr─â a genera, provoca durere angajatului ├«n momentul desf─â┼čur─ârii activit─â┼úii la locul de munc─â. O ergonomie mai bun─â a locului de munc─â conduce la ├«mbun─ât─â┼úirea s─ân─ât─â┼úii angajatului. Pozi┼úia corect─â la birou este esen┼úial─â pentru a evita durerile de spate. Tulbur─ârile musculoscheletale apar din cauza posturilor statice inadecvate ┼či a mi┼čc─ârilor repetitive din cadrul muncii la birou. Munca intensiv─â ├«n fa┼úa computerului poate genera tulbur─âri de vedere. Cu c├ót timpul petrecut ├«n fa┼úa calculatorului este mai lung, cu at├ót cresc ┼čansele ca o persoan─â s─â experimenteze oboseala ocular─â.

Cum pot fi prevenite riscurile legate de munca la birou în faţa computerului ?

Este nevoie de: pozi┼úionarea ecranului pe planul de lucru, ajustarea ├«n─âl┼úimii scaunului ┼či a cotierelor, ├«n a┼ča fel ├«nc├ót unghiul antebra┼úului - bra┼ú s─â fie la aceea┼či ├«n─âl┼úime cu planul de lucru. Antebra┼úul ├«n pozi┼úie orizontal─â formeaz─â un unghi de 90┬░ - 100┬░, coapsa trebuie s─â fie la orizontal─â, form├ónd un unchi de 90┬░ - 100┬░ cu gamba, direc┼úia de privire trebuie s─â fie cuprins─â ├«ntre un unghi de 0┬░- 30┬░ sub orizontal─â, iar distan┼úa ochi - monitor s─â fie ├«ntre 40 cm ┼či 70 cm, reglarea ┼čezutului scaunului, reglarea curbei coloanei lombare prin intermediul sp─âtarului, picioarele pozi┼úionate pe sol sau pe un suport. Cele mai serioase probleme le pot da sursele de deasupra ┼či din spatele angajatului, inclusiv lumina fluorescent─â ┼či lumina solar─â. Dac─â este posibil, plasa┼úi monitorul ├«n a┼ča fel ├«nc├ót sursele cu lumina cea mai str─âlucitoare s─â fie de o parte ┼či de alta, paralele cu axul privirii ├«n monitor.

Mul┼úi angaja┼úi spun c─â lucrez─â ├«ntr-un mediu stresant. C├ónd apare stresul la locul de munc─â ┼či cum ├«l putem gestiona?

Stresul este prezent c├ónd sunt dep─â┼čite capacit─â┼úile de adaptare ale individului. Factorul de stres este evenimentul care declan┼čeaz─â r─âspunsul la stres. Stresul poate fi controlat prin: ├«nv─â┼úarea gestion─ârii emo┼úiilor, identificarea g├óndurilor tulbur─âtoare ┼či de ├«nlocuire cu cele pozitive, stabilirea unui control fizic prin metode de relaxare, respira┼úie ┼či concentrare, alimenta┼úie echilibrat─â, respectarea orelor de somn, a meselor principale, limitarea consumului de excitante neuropsihice (cafea, energizante, alcool, tutun), stabilirea unor rela┼úii interpersonale s─ân─âtoase, suport social, activit─â┼úi recreative ┼či distractive.

2 oana rusu jpg jpeg

CV

Dr. Oana Rusu

Medic specialist medicin─â intern─â

Medic specialist medicina muncii

Competenţă ultrasonografie generală

Administrator al CMI Dr. Oana RUSU

Absolvent─â a Universit─â┼úii de Medicin─â ┼či Farmacie ÔÇ×Carol DavilaÔÇŁ Bucure┼čti ÔÇô Facultatea de Medicin─â, promo┼úia 2005

Membr─â a Societ─â┼úii Rom├óne de Medicina Muncii ┼či a Societ─â┼úii Rom├óne de Medicin─â Intern─â