Deşi românii îşi doresc să consume alimente cât mai proaspete şi mai sănătoase, puţini sunt cei care reuşesc acest lucru. Mâncarea de tip fast-food sau semipreparată este soluţia aleasă de cei care au puţin timp liber şi acest lucru se reflectă în numărul de kilograme în plus şi în bolile asociate.

Am stat de vorbă cu domnul doctor  Eduard Adamescu despre riscurile la care se supun cei care care adoptă acest stil alimentar şi care sunt greşelile pe care le fac românii în alimentaţie.

Click!Sănătate: Care sunt cele mai mari greşeli pe care le foc românii în alimentaţie?

Dr. Eduard Adamescu: Cred că în multe familii se mănâncă prea puţine alimente proaspete, adică fructe şi legume. În schimb, din meniu nu lipsesc multe mezeluri, se găteşte gras, se mănâncă prea mult la anumite ocazii, prea mult seara etc. Dar marea problemă rămâne sedentarismul.

Click!Sănătate: Ce alimente ar trebui să predomine în meniul copiilor? Care sunt greşelile pe care le fac părinţii în alimentaţia celor mici?

Dr. Eduard Adamescu: Principala greşeală este prezenţa zilnică şi la discreţie a dulciurilor. Copiii trebuie să mănâce dulce de 3-4 ori pe săptămână, în rest trebuie să primească fructe la desert, în diverse forme. Copiii trebuie să mănânce variat, fructe si legume proaspete zilnic, carne, peşte, lactate, ulei de măsline, unt, ouă, diverse seminţe etc. Trebuie urmărită greutatea copiilor şi atunci când apar semne de exces este recomandat să fie reduse cantităţile.

Click!Sănătate: Copii ar trebui să aibă acelaşi meniu precum părinţii sau ar trebuie să fie diferit?

Dr. Eduard Adamescu: În general, o familie are acelaşi meniu. Dacă nu au probleme deosebite, nu au nevoie de un meniu special. Dar asta înseamnă ca întreaga familie trebuie să mănânce sănătos şi cumpătat.

Click!Sănătate: De la ce vârstă au voie cei mici să mănânce dulce?

Dr. Eduard Adamescu: Nu există o limită strictă, în general după vârsta de 2 ani.

Click!Sănătate: Ce dulciuri sunt permise copiilor şi ce să evite?

Dr. Eduard Adamescu: Cu excepţia celor care conţin alcool sau cofeină, nu există dulciuri interzise, problema este la cantitate şi la frecvenţă! Aş mai fi atent la cele cu coloranţi şi aditivi în exces. Cele mai bune sunt cele proaspete, preparate în casă.

Click!Sănătate: Care este cantitatea maxima de zahăr care trebuie consumată zilnic atât în cazul copiilor cât şi al adulţilor?

Dr. Eduard Adamescu: Cantitatea este foarte variabilă în funcţie de vârstă, sex, greutate, activitate fizică, boli asociate etc. Nu trebuie să depăşească 10% din aportul caloric zilnic.

Click!Sănătate: Câtă pâine ar trebui să consumăm zilnic şi care este cea mai sănătoasă?

Dr. Eduard Adamescu: Din nou, catitatea este foarte variabilă în funcţie de factorii de mai sus, la care se adaugă preferinţele alimentare. Dacă cineva vrea mai multă pâine şi nu mănâncă paste sau cartofi, nu este o problemă. Cea mai sănătoasă este cea proaspătă, neambalată, din făină integrală, cu tărâţe, de secară, graham sau cu multe fibre alimentare.

Click!Sănătate: De ce este important să luăm micul dejun? Cum influenţează el metabolismul pe parcursul zilei?

Dr. Eduard Adamescu: Micul dejun ne oferă energie pentru ziua care urmează. În acelaşi timp, ne ajută, alături de prânz, să mâncăm mai puţin seara. Cina este responsabilă de cele mai multe ori de excesul ponderal şi de alte tulburări metabolice.

Click!Sănătate:  Există o controversă a îndulcitorilor. Care este diferenţa între zahăr, miere şi alţi îndulcitori? Pe care-l recomandati şi în ce condiţii?

Dr. Eduard Adamescu: Nu există dovezi că îndulcitorii omologaţi pe piaţă afectează sănătatea, ei reprezintă pentru persoanele obeze sau cu diabet zaharat o soluţie de dulce. Nu aş recomanda copiilor îndulcitori, ci cantităţi mici de zahăr şi miere, care pot fi folosite şi de un adult sănătos, cu o greutate normală.

Click!Sănătate: Care sunt cele mai bune lactate şi câte porţii ar trebui să mâncăm zilnic?

Dr. Eduard Adamescu: Pentru adulţi, cele mai bune lactate sunt cele cu un conţinut mai redus de grăsime. Ideale sunt 1-2 porţii pe zi. Copiii pot consuma orice fel de lactate, atâta timp cât nu au exces ponderal.

Click!Sănătate: Mulţi români mănâncă la micul dejun covrigi şi produse de patiserie. Cât de nociv este acest obicei şi ce riscuri sunt pe termen lung?

Dr. Eduard Adamescu: În privinţa covrigilor, nu este o problemă deosebită atâta timp cât sunt simpli, fără adaos de zahăr şi în cantitate moderată. Produsele de patiserie sunt făcute, de multe ori, cu grăsimi industriale care pun sănătatea în pericol şi din acest motiv nu le recomand.

Click! Sănătate: Care sunt simptomele diabetului de tip 2?

Dr. Eduard Adamescu: De cele mai multe ori, diabetul este descoperit la analize de rutină, deoarece în stadiile incipiente este nu are simptome. Atunci când valorile de glicemie sunt mari, apar simptome precum setea, urinatul frecvent şi scăderea în greutate. În unele cazuri, este diagnosticat din păcate cu ocazia unor complicaţii ale sale, cum este infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, amputaţiile de membre inferioare, reducerea acuităţii vizuale etc. Registrul naţional de diabet nu este încă funcţional, nu ştim exact câte persoane suferă de diabet, dar estimarea este de 8-10% din populaţia adultă.

Click! Sănătate: Ce complicaţii pentru sănătate are diabetul de tip 2, dacă nu este ţinut sub control?

Dr. Eduard Adamescu: În timp, diabetul necontrolat poate conduce la probleme grave de sănătate la nivel ocular (e principala cauză de orbire), renal (în cazuri extreme se ajunge la dializă), membre inferioare (cele mai multe amputaţii netraumatice sunt determinate de diabet), aparat cardiovascular (apar mai repede şi mai des infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, arteriopatia membrelor inferioare, etc.), şi multe altele.

Click! Sănătate: Diabeticii au voie să mănânce fructe?

Dr. Eduard Adamescu: Sigur ca da, chiar trebuie. Cantitatea diferă de la caz la caz, în funcţie de planul alimentar stabilit cu medicul, în funcţie de conţinutul de zahăr al fiecărui fruct, dar în general este recomandat un minim de 300 g de fructe pe zi.

CV

Medic primar diabet zaharat, boli de nutriţie şi metabolism

Absolvent Universitatea de medicină şi Farmacie, Carol Davila, Bucureşti, 1996

Medic specialist 2002, medic primar 2008, doctor în ştiinţe medicale 2011

Doctor la Spitalul Clinic Nicolae Malaxa, Bucureşti, începând din anul 1999