Obezitatea este o adevărată problemă a omului modern, fiind favorizată de obiceiuri nesănătoase precum supraalimentarea şi sedentarismul. Dr. Doru Negru, medic primar diabet, boli nutriţie şi metabolice la Spitalul Clinic Sanador, ne spune ce impact are surplusul de kilograme asupra sănătăţii şi ce soluţii există pentru a ne menţine greutatea normală.

Care sunt implicaţiile obezităţii asupra sănătăţii?

Implicaţiile sunt îngrozitor de mari. În primul rând, ţesutul gras este cel mai mare mâncător de insulină, iar fabrica de insulină, fiind suprasolicitată, în timp cedează, glicemia creşte şi apare diabetul.

Apoi, „nemernica” de celulă grasă secretă numeroşi hormoni, unul dintre aceştia fiind angiotensina, care ţine presiunea crescută în vasele de sânge. De asemenea, secretă leukine şi alţi hormoni care favorizează apariţia bolii canceroase, hormoni care cresc stresul oxidativ şi contribuie la apariţia aterosclerozei.

Alt necaz pe care îl face obezitate rezultă dintr-un alt tip de hormoni secretaţi de celula grasă – hormonii estrogeni, hormonii doamnelor. La bărbaţi, excesul de hormoni estrogeni pe care îi secretă celula grasă nu poate fi transformat în testosteron şi atfel apare disfuncţia erectilă. Iar lista poate continua.

Ce boli pot fi agravate de obezitate?

Toate. Nu există o boală care să nu fie agravată de obezitate şi sistem al corpului care să nu fie afectat în vreun fel. De la bolile respiratorii (îngreunează respiraţia, duce la apariţia sindromului Pickwick - sindromul de hipoventilaţie obeză, apare apneea în somn), la afecţiunile cardiovasculare (excesul ponderal poate creşte tensiunea), la bolile reumatismale şi la cele de rinichi (hipertensiunea secundară şi diabetul strică rinichiul) - toate sunt influenţate de excesul de grăsime din corp.

Care sunt strategiile corecte pentru a pierde în greutate?

Cu toţii ne-am îngrăşat pentru că în bilanţul contabil între cât mâncăm şi cât alergâm predomină cât mâncăm. Boala aceasta se numeşte intoxicaţie cronică voluntară cu mâncare la omul sedentar, iar prima soluţie la care recurgem în general este şi cea mai păguboasă: cura de slăbire – mănânc mai rar sau mai puţin, însă organismul nostru este adaptat la asta şi ştie să facă faţă. Vede că nu îi dai de mâncare, reduce turaţia motorului, începe să economisească. Iar când mănânci, nu mai creşte turaţia, deoarece a observat că nu primeşte. Merge cu turaţie redusă şi tot ce e în plus depozitează. Şi pentru că are nevoie de energie, distruge muşchiul  pe care nu îl foloseşti.

Ca să păstrezi muşchiul este obligatoriu să faci mişcare. Aşa că, pe de o parte, trebuie să faci efort ca să păcăleşti organismul şi să nu distrugă muşchiul, iar ca să păcăleşti celula grasă, paradoxal, trebuie să mănânci. Zi de zi, 7 zile pe săptămână, pentru tot restul vieţii, trebuie să ne aşezăm de 5 ori pe zi la masă şi să mâncăm cât mai puţin.

Omul, precum o maşină, este făcut să alerge cu aer mult şi benzină puţină. Aceeaşi maşină, cu aceeaşi greutate, consumă mai mult în oraş şi mai puţin în afara oraşului. Asta pentru că o opreşti şi o porneşti repetat. Asta trebuie făcut şi cu mecanismul metabolic şi al digestiei: pornim, oprim, pornim, oprim şi atunci vei consuma mai multă energie. Şi trebuie ca între două mese să consumi o idee mai multă energie decât ai mâncat.

Tot ce înghiţim are doar 2 posibilităţi: se arde sau se depune. Ca să arzi ce ai mâncat, ai la dispoziţie 3 ore. Tot ce nu ai ars în 3 ore s-a depus. Pe lângă efort, respectăm indicaţiile alimentare: mâncare puţină, socotită. Dar cum să faci să ţi se pară suficient ceea ce evident nu este, că doar aşa poţi să scazi în greutate? Câteva soluţii eficiente sunt:

1. Mâncarea fără sare: nu are niciun gust, nu mănânci mult. E rea la gust, e uşor să o refuzi. Sarea este un potenţiator de gust şi face mâncarea mai gustoasă.

 2. Bea apă înainte să mănânci sau când intri în bucătărie şi eşti tentat să ronţăi. Se umflă burta cu apă, ti-e uşor să manânci puţin.

3. Guma de mestecat, dar aici este cu dus şi întors. Dacă guma de mestecat nu face foame, este cea mai buna frână.

4. Luăm îmbucături mici, mestecăm de 20 de ori fiecare îmbucătură, spaţiem felurile de mâncare, facem ca masa, deşi e cu mâncare puţină, să ţină jumătate de oră, ca să aibă timp semnalul că ne-am săturat să ajungă de la stomac până la creier. Aşa ne vom sătura cu puţin.

5. Evitarea alimentelor şi băuturilor care îţi cresc secreţia gastrică: condimentele, prăjeala, supa de carne, cafeaua şi alcoolul (consumat în cantitate mică, alcoolul îţi creşte secreţia gastrică, iar în cantitate mare îţi dă energie pentru mişcare şi ceea ce mănânci se depune).

Foto: Sanador.ro