Ce este şi cum se manifestă edemul pulmonar

1 tuse jpg jpeg

Edemul pulmonar este o afecţiune cauzată de excesul de lichid din plămâni. Acesta se colectează în plămâni, îngreunând respiraţia şi punând viaţa în pericol. Pentru că este o urgenţă medicală, este necesar să ajungi cât mai repede la camera de gardă.

Este de 3 tipuri

„Edemul pulmonar este o afecţiune caracterizată prin acumularea de fluide la nivelul alveolelor pulmonare, îngreunând respiraţia, prin alterarea schimburilor gazoase la nivelul membranei alveo-pulmonare, ce are ca rezultat scăderea saturaţiei oxigenului în sângele periferic“, explică dr. Sorin Bivolaru, medic specialist pneumologie. Acesta poate fi:

Cum se manifestă

În funcţie de cauză, simptomele pot apărea brusc sau se pot dezvolta în timp. Edemul pulmonar acut se manifestă prin: respiraţie dificilă (dispnee severă), care se agravează când faci mişcare sau când stai jos, senzaţia de sufocare sau înec care se înrăutăţeşte când stai pe scaun, anxietate, agitaţie, palpitaţii, transpiraţie excesivă, paloarea pielii, tuse cu spută, cu urme de sânge. Edemul pulmonar cronic are ca simptome „respiraţia îngreunată de efortul fizic (inclusiv la mers) sau când pacientul se întinde în pat, uşurându-se la ridicarea în şezut, la marginea patului, trezirea bruscă din somn cu senzaţia de sufocare (pacienţii deschizând geamul să respire mai uşor), creştere importantă în greutate în câteva zile, prin umflarea picioarelor (edeme gambiere)“, spune dr. Sorin Bivolaru. În cazul persoanelor care trăiesc sau desfăşoară activităţi fizice la altitudini mari, simptomele bolii sunt: scăderea respiraţiei după efort, tuse cu sânge, dificultate la mersul pe jos, febră, bătăi rapide, neregulate ale inimii şi dureri de cap.

Bolile inimii, printre cauzele posibile

Plămânii conţin săculeţi cu aer, elastici, numiţi alveole. În anumite circumstanţe, alveolele se umplu de lichid, împiedicând absorbţia oxigenului în fluxul sangvin. „De cele mai multe ori, edemul pulmonar are la bază o afecţiune cardiacă, fiind denumit edem pulmonar acut cardiogen. Însă şi infarctul miocardic, insuficienţa cardiacă congestivă, puseul hipertensiv (creşterea bruscă a valorilor tensionale), insuficienţa renală, infecţia severă la nivelul unui plămân (pneumonie), embolismul pulmonar, afecţiunile sistemului nervos, expunerea bruscă la altitudini de peste 2.400 m sau la anumite toxine, înecul în stadiu incipient pot duce la edem pulmonar“, explică dr. Sorin Bivolaru.

Tratamentul, ales în funcţie de tipul de edem

Edemul pulmonar este o urgenţă medicală. Diagnosticul se bazează pe evaluarea simptomelor şi pe examinarea clinică. „La examenul clinic se constată: paloarea tegumentelor cu cianozarea buzelor şi unghiilor, tiraj intercostal, valori tensionale crescute“, explică dr. Sorin Bivolaru. În unele cazuri, pot fi efectuate teste suplimentare: o radiografie pulmonară, anumite analize de sânge sau o electrocardiogramă. Acordarea de oxigen este primul pas în tratamentul edemului pulmonar. În funcţie de starea pacientului, medicul poate administra: diuretice, pentru a scădea presiunea cauzată de excesul de lichid din inimă şi plămâni, şi medicamente pentru tensiunea sangvină şi arterială.

Aşa previi boala!

Prevenirea edemului pulmonar constă în limitarea factorilor de risc. În special, se recomandă:

  • adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase;
  • includerea în dietă a fructelor şi a legumelor proaspete, a produselor lactate cu conţinut scăzut de grăsimi, a cerealelor integrale;
  • limitarea sării;
  • practicarea regulată de mişcare;
  • limitarea consumului de alcool şi renunţarea la fumat;
  • menţinerea greutăţii;
  • ţinerea sub control a colesterolului;
  • reducerea stresului;
  • aclimatizarea treptată dacă urci la altitudini mari.

Sfatul specialistului

Dr. Sorin Bivolaru, medic specialist pneumologie, Hyperclinica MedLife Galaţi

Diagnosticul de edem pulmonar presupune mai multe etape, în funcţie de starea generală a pacientului, printre ele fiind anamneza, examenul clinic, EKG-ul, pulsoximetria, analize de sânge (inclusiv gazometrie), radiografie pulmonară, ecografie cardiacă, tomografie. Tratamentul se administrează în funcţie de tipul de edem pulmonar, astfel: corectarea hipoxemiei prin administrare de oxigen pe masca nazală, pacientul fiind menţinut în poziţie semişezândă (la 45 grade).  Dacă patologia edemului este de natură cardiacă, se administrează tratament cardiologic, astfel: nitroglicerină – pentru ameliorarea fluxului cardiac şi scăderea valorilor tensionale; furosemid – pentru eliminarea excesului de fluid de la nivelul alveolelor pulmonare prin stimularea diurezei şi scăderea întoarcerii venoase; digoxin – la pacienţii cu patologie cardică ischemică şi tulburare de rit asociată – fibrilaţie atrială, flutter atrial, TPSV, etc.; miofilin, pentru combaterea brohospasmului; flebotomii – în caz de EPA hipertensiv, neresponsiv la tratament. Dacă starea generală nu se ameliorează sub tratament, medicul poate recomandă VNI (ventilaţia non invazivă) sau intubarea pacientului şi ventilaţie mecanică. Tratamentul pe termen lung vizează identificarea cauzei care a stat la baza producerii edemului pulmonar, prin controlul valorilor tensionale, ritmului cardiac, dislipidemiei, valorilor glicemice etc.