Respiraţia şuierătoare, senzaţia de strângere în zona pieptului, urmată de tuse şi mucozităţi galbene sau verzi sunt simptome specifice bronşitei, o inflamaţie a mucoaselor căilor respiratorii. Pentru că poate duce la complicaţii grave, nu trebuie neglijată.

Denumită popular „răceală la plămâni“, bronşita apare, de regulă, după o răceală, neglijată sau tratată incorrect, manifestându-se în special prin tuse cronică. Pentru că manifestările bolii sunt asemănătoare cu ale altor afecţiuni, cum sunt astmul, sinuzita, cancerul pulmonar, este important să nu amâni vizita la medic. Doar aşa vei primi un diagnostic şi un tratament corect.
Afecţiunea se manifestă şi prin febră (în jur de 38 de grade Celsius), senzaţia de lipsă de aer, durere în piept care se accentuează când se inspiră adânc şi respiraţie şuierătoare.
Când bronhiile se inflamează, căile respiratorii se îngustează şi secretă mult mucus care le blochează. Tusea este modul prin care organismul încearcă să elimine aceste secreţii pentru a putea respira din nou cu uşurinţă. 
 

Acută sau cronică?

•Bronşita acută durează mai puţin de 6 săptămâni şi apare la 3 sau 4 zile după răceală şi gripă. În fază incipientă, tusea este uscată, evoluând într-una productivă. Este mai frecventă în sezonul rece, fiind cauzată de virusuri. Totodată, fumul de ţigară, produsele chimice de curăţare sau praful pot duce la dezvoltarea afecţiunii. Medicul poate depista boala ascultând plămânii cu stetoscopul.
• Cronică. În această fază, bronhiile (căile care transportă aerul spre plămâni) sunt inflamate, favorizând îngustarea lor şi apariţia respiraţiei greoaie. Simptomul caracteristic al acestei boli este tusea productivă. Afecţiunea apare în urma expunerii îndelungate la fum, praf ori gaze toxice şi recidivează de-a lungul a doi sau mai mulţi ani. Doctorul o poate identifica în urma efectuării unei radiografii pulmonare şi a spirometriei. 
Atenţie! Mergi de urgenţă la medic dacă respiri cu dificultate, tuşeşti de mai bine de 4 săptămâni şi ai febră.

 

Ce tratament este indicat

 
Cazurile de bronşită acută se tratează acasă. Tratamentul include:
• evitarea expunerii la substanţe iritante;
• consumul suficient de lichide (apă, supe, ceaiuri, sucuri naturale), cu scopul de a ameliora tusea;
• evitarea consumului de cafea şi de alcool, întrucât deshidratează organismul;
• odihnă;
• un nivel optim de umiditate în casă (între 40% şi 60%).
 

Spirometria ajută la diagnosticare

 
Spirometria este o procedură medicală precisă, utilizată pentru diagnosticarea şi monitorizarea anumitor afecţiuni pulmonare, cum este bronşita cronică. Testul se face cu un aparat numit spirometru, ce măsoară cât de mult aer încape în plămâni şi cât de mult aer poate intra sau ieşi din plămâni. Investigaţia durează câteva zeci de minute şi se poate face gratuit cu trimitere de la medicul de familie. Preţul ei începe de la 15 lei în clinicile private.
Ce complicaţii poate da
Netratată, bronşita poate duce la emfizem pulmonar, penumonie sau recurenţa bronşitei. De aceea, este bine să ne vaccinăm antigripal. În felul acesta, şansele îmbolnăvirii sunt foarte mici. 
 
Sfatul specialistului
Dr. Simona Farcaş
medic primar medicină de familie Centrul Medical ProVita - Diagnostic şi tratament, Bucureşti
 
Se poate preveni apariţia bronşitei acute prin: evitarea fumului de ţigară (acesta scade capacitatea organismului de a elimina bacteriile şi virusurile şi poate duce la producerea de infecţii respiratorii), renunţarea la fumat, evitarea aprinderii focului cu rumeguş şi a contactului cu persoanele care au infecţii ale tractului respirator superior, spălarea mâinile cu apă caldă şi săpun pentru a distruge agenţii patogeni, vaccinarea împotriva gripei, folosirea unui umidificator pentru a evita uscarea tractului respirator.