Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) şi MSD România anunţă rezultatele unui chestionar online adresat medicilor oncologi din România, derulat pentru a înţelege, şi din perspectiva acestora, care sunt nevoilepsiho-emoţionale ale pacienţilor cu cancer pulmonar şi trăirile cu care aceştia se confruntă dupădiagnosticare.

Deznădejdea (lipsa de speranţă), frica şi regretul sunt principalele trei emoţii pe care medicii oncologi le-au observat la pacienţi atunci când aceştia primesc diagnosticul de cancer pulmonar.  Unul din patru oncologi (24%) consideră că deznădejdea se află pe primul loc atunci când vorbim de emoţiile pacienţilor. Apoi, 21% dintre respondenţi au răspuns că pacienţilor le este frică de ce urmează să se întâmple mai departe, iar 13 % dintre medici au răspuns că pacienţii sunt copleşiţi de sentimentul de regret.

“Perspectiva medicului oncolog în ceea ce priveşte nevoile şi emoţiile pacienţilor care se confruntă cu un diagnostic precum cancerul pulmonar este extrem de valoroasă pentru noi, întrucât o alăturăm perspectivei pacientului şi putem găsi astfel cele mai bune soluţii pentru asusţine pacientul de-a lungul întregului parcurs spre sănătate. O astfel de soluţie este platforma onco-plan.ro, care ajută pacienţii să înţeleagă şi să gestioneze aceste provocări emoţionale ce vin odată cu diagnosticul de cancer, susţinându-i să transforme deznădejdea în speranţă şi resemnarea în acţiune – pentru că lupta cu o boală precum cancerul necesită reacţie rapidă din partea pacientului. Pacienţii trebui săştie că timpul de la aflarea diagnosticului la iniţierea tratamentului trebuie să fie cât mai scurt cu putinţă, chiar dacă în contextul pandemic actual parcursul pacientului cu cancer pulmonar a devenit mai complex şi mai de durată, a declarat Cezar Irimia, preşedintele Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Sentimentele şi emoţiile pacienţilor cu cancer pulmonar după diagnosticul iniţial sesizate de medicii oncologi

 

Atunci când vorbim despre sentimentele şi emoţiile pacienţilor cu cancer pulmonar după diagnosticul iniţial, 89% dintre medicii oncologi participanţi la chestionar menţionează (acord total şi acord) că pacienţii sunt speriaţi de ceea ce urmează după etapa diagnosticării. În acelaşi timp, 82% dintre medici afirmăcă pacienţii se simt copleşiţi de cantitatea de informaţii primităcu privire la diagnostic şi paşii pe care trebuie să îi urmeze mai departe. Medicii oncologi respondenţi au fost de acord într-un procent de 70% că pacienţilor le este dificil să dea un sens situaţiei noi prin care trec.Sentimentul de vinovăţie nu dispare nici aici, 49% dintre respondenţi fiind de acord cu faptul că pacienţii simt că sunt responsabili pentru acest diagnostic.

 

Traiectoria oncologică începe din momentul diagnosticului cancerului pulmonar. Vestea unei patologii pulmonare maligne poate copleşi. Fiecare om trăieşte emoţii diverse. Unii pacienţi se pot simţi trişti, şocaţi sau anxioşi, în timp ce alţii se pot simţi furioşi, vinovaţi, stigmatizaţi sau chiar singuri în faţa bolii. Nu există o trăire corectă sau incorectă. E chiar normal să trăim emoţii negative în momentul unui diagnostic de cancer pulmonar. Dacă ne uităm la studiile din literatura de specialitate, putem vedea că pacienţii cu patologie pulmonară oncologică experimentează un distres mai crescut decât pacienţii cu alte tipuri de cancer, dar şi o simptomatologie anxioasăşi depresivă mai marcantă. Conform cercetărilor actuale, până la 52% dintre pacienţii cu cancer pulmonar manifestă forme clinice de depresie şi anxietate care le afectează semnificativ calitatea vieţii. Însă, există suficiente dovezi pentru a concluziona că terapiile cognitiv – comportamentale, intervenţiile psiho-educaţionale şi tehnicile de mindfulness reuşesc să ajute pacientul şi aparţinătorii acestuia să îşigestioneze şi să-şi reducă simptomatologia afectivă (depresia, anxietatea, stresul oncologic). Astfel de tehnici favorizează adaptarea psihologică şi susţin pacienţii pe traseul de evoluţie a bolii, îmbunătăţesc calitatea vieţii şi reduc povara emoţională pentru pacient şi familie”, a spus  dr. Florina Pop, psiholog clinician.

 

Imunoterapia- speranţă pentru pacienţii cu cancer pulmonar

În ceea ce priveşte imunoterapia şi alte terapii inovatoare, astfel de tratamente dau speranţă pacienţilor diagnosticaţi cu cancer pulmonar, una dintre cele mai agresive boli oncologice, a căreirată de supravieţuire la 5 ani era de 11% în Româniaînaintea apariţiei terapiilor inovatoare. Majoritatea medicilor oncologi care au completat chestionarul online (64%) au menţionat că pacienţii au întrebat dacă li se potriveşte tratamentul cu imunoterapie sau alte opţiuni de tratament inovator.

 

Este important ca pacienţii să ştie că există speranţă, în acest tip de cancer rata de supravieţuire a crescut semnificativ în ultimul deceniu, accesul la tratamente inovatoare având un rol important.Un diagnostic de cancer pulmonar avansat nu înseamnă resemnare, există soluţii.Platforma onco-plan.ro,  dezvoltată de MSD Romania în colaborarecu FABC,oferă pacienţilor cu cancer instrumente şi informaţii de care au nevoie în crearea unui plan de gestionare a provocărilor emoţionale, de sănătate şi comunicare. La fel de important, platforma explică pas cu pas traseul pacientului cu cancer pulmonar, contribuind la navigarea mai facilă în sistemul de sănătate, implicit la reducerea timpilor de la diagnostic la tratament”, a spus Kostas Papagiannis, Managing Director MSD Romania.