Renunţarea la carbohidraţi, implicit la amidon, poate să ducă la topirea grăsimilor şi la scăderea apetitului, darm pe termen lung, poate provoca probleme de sănătate.

Amidonul este un tip de carbohidrat, alături de fibre şi zaharuri. În timp ce multe diete de slăbire sugerează restricţionarea consumului de amidon, acesta nu îngraşă. Multe alimente amidonoase sunt hrănitoare. În lipsa lor, oxigenul ajunge cu o mai mare greutate la ţesuturi şi au de suferit inima, ficatul, rinichii.

Carbohidraţii simpli sunt transformaţi de corp în grăsime pe care o depozitează. Spre deosebire de aceştia, cei complecşi, categorie în care se găseşte şi amidonul, sunt absorbiţi lent şi-ţi dau energie. Prin urmare, nu elimina cu totul alimentele care conţin carbohidraţi, ci înlocuieşte-le cu unele bune, cum sunt cele care îţi aduc un plus de carbohidraţi complecşi, ca leguminoasele.

Cel uşor digerabil creşte glicemia

În compoziţia amidonului intră 2 substanţe: amilopectina şi amiloza. Alimentele bogate în amilopectină au un indice glicemic mai mare decât cele cu un conţinut ridicat de amiloză. Dacă acestea sunt prăjite, nivelul de amiloză va scădea mai mult, favorizează îngrăşarea şi nu sunt permise în dieta de slăbit, nicidecum în regimul diabeticilor şi hipertensivilor.

Citeşte şi: Cum să ţii uşor glicemia sub control

Atuurile amidonului rezistent

După cum indică şi denumirea acestui tip de amidon, acesta rezistă pe parcursul procesului de digestie, dar fără a fi inutil, deoarece hrăneşte bacteriile bune ale intestinului, în special pe cele din zona colonului, stimulează absorbţia mineralelor, accelerează metabolismul şi reduce nivelul glucozei din sânge. Nu este absorbit în întregime de organism, la nivelul intestinului subţire, dar susţine asimiliarea substanţelor nutritive din alimente. Din acest motiv alimentele care conţin amidon rezistent reduc apetitul culinar şi permit scăderea în greutate.

Surse bune de amidon

Printre alimentele bogate în amidon sunt leguminoasele, cum ar fi fasolea şi lintea, legumele, cum ar fi cartofii obişnuiţi ori dulci şi cerealele integrale, orezul brun. Alimentele care conţin amidon rezistent sunt surse valoroase de fibre, vitamine, minerale şi antioxidanţi. Un cartof copt în coajă şi răcit îţi aduce peste 2 g de proteine, aproape 4 g de fibre şi cantităţi bogate de vitamina A. Răcirea face ca amidonul digerabil să se transforme prin procesul numit retrogradare în amidon rezistent.

Evită aceste alimente care conţin amidon!

Nu toate alimentele cu conţinut de amidon sunt bogate în substanţe nutritive. Atunci când cerealele sunt rafinate, o mare parte din amidon este îndepărtat, diminuând semnificativ conţinutul nutriţional. Pentru a preveni luarea în greutate şi diabetul zaharat de tip 2 alege cerealele integrale, pastele din făină integrală care conţin carbohidraţi complecşi şi ocoleşte produsele alimentare din comerţ care au făina albă ca ingredient principal, fulgii de porumb, covrigeii. Cerealele integrale uşurează şi reglează digestia, îţi dau energie şi elimină problema balonării.

De cât amidon ai nevoie zilnic

Pentru satisfacerea nevoilor nutriţionale de bază, carbohidraţii ar trebui să reprezinte între 45% şi 65% din dietă. Se recomandă de asemenea 6 g de amidon rezistent la o masă. De pildă, 100 g de cereale integrale sau müsli îţi aduce până la 5 g, în timp de o banană verde are 15 g, un cartof copt sau fiert şi răcit are 7 g, iar 100 g de fasole îţi oferă 10 g.

Info

Femeile care mănâncă adesea alimente care conţin amidon rezistent, ca fasole, fulgi de ovăz, orez brun, pâine neagră au un risc cu 49% mai mic de a suferi de obezitate, faţă de cele care optează pentru pâinea albă, covrigei sau produse de patiserie.