Abuzurile alimentare, stresul, kilogramele în plus şi factorii ereditari duc la creşterea glicemiei, iar în timp la apariţia diabetului zaharat.

Dacă ai glicemia crescută, este foarte important să acorzi o atenţie deosebită alimentaţiei. Compoziţia produselor alimentare afectează în mod direct toate procesele organismului de sintetizare a nutrienţilor.

Indicele glicemic este important deoarece, chiar când cantitatea totală de glucoză este mică, alimentele care ridică rapid nivelul glucozei în sânge produc un stres asupra pancreasului şi din cauza reacţiei insulinice exagerate (pancreasul, stimulat de nivelul mare al glucozei, produce insulină în exces faţă de nevoi) au o reacţie paradoxală: glicemia scade la fel de rapid precum a crescut, apărând senzaţia de foame din nou şi nevoia greu de reprimat de a mânca din nou.

* indice glicemic scăzut: sub 55

* indice glicemic mediu: între 56 - 69

* indice glicemic ridicat: între 70-110

Surprinzător, pe primul loc în materie de indice glicemic se pot afla alimente aparent bune pentru sănătate.  

1. Cartofii copţi, chiar fără grăsime, cu un indice glicemic de 85. 

2. Băuturile pentru sportivi, deşi bune pentru rehidratare şi remineralizare au un indice de 78. 

3. Dulciurile fabricate industrial, de exemplu napolitanele care au indicele glicemic 76

4. Unele mărci de cerealele „integrale” au indice glicemic peste 75

5. Pâinea albă are un indice glicemic de 73

6. Pâinea integrală are un indice glicemic de 71

7. Covrigeii au un indice glicemic de 72.

De reţinut!

  • Deşi au reputaţie proastă, spaghetele se plasează la alimentele cu indice glicemic „moderat”, cu o valoare de 61.
  • Un măr, în schimb, se plasează la indicele glicemic de 38, fiind un exemplu de aliment cu indice glicemic scăzut.
  • Deşi bananele conţin ceva mai mulţi carbohidraţi, nu depăşesc indicele de 52 (arbitrar, valoarea de 55 încadrează indicele glicemic la „scazut”).