Regimul alimentar este una dintre primele schimbări pe care trebuie să le faci dacă eşti diagnosticat cu gastrită. Descoperă ce este bine să incluzi în dietă şi ce nu!

Dacă suferi de gastrită, poţi avea simptome precum arsuri sau dureri de stomac, dureri de cap, slăbiciune, greaţă ori lipsa poftei de mâncare. Este bine să ştii însă că există cazuri în care boala poate evolua şi fără simptome.
Consumul de alcool, abuzul de cafea, fumatul (mai ales pe stomacul gol), dar şi alimentele prea reci sau prea fierbinţi, condimentele şi un regim de viaţă stresant se numără printre factorii care duc la apariţia gastritei.

Ce este bine să mănânci dacă ai gastrită

- Ai voie carne fiartă
Poţi consuma carne fiartă de pui, de vită sau de porc şi rasol de peşte. Sunt recomandate şi făinoasele albe şi mămăliga, pe care trebuie să o fierbi foarte bine. De asemenea, ai voie să mănânci brânză dulce de vaci, caş proaspăt, lapte şi ouă fierte moi.
Foarte indicate sunt supele de zarzavat strecurate şi piureurile sau sufleurile de legume, cum ar fi dovlecei, cartofi ori morcovi. Sunt permise şi sucurile sau compoturile din fructe dulci, iar la desert poţi alege frişcă, budincă de făinoase sau prăjituri cu brânză de vaci.
Zahărul trebuie consumat cu moderaţie, putând fi înlocuit cu miere. Uleiul vegetal, margarina nesărată şi untul proaspăt pot fi incluse în dietă.

Porţii mai mici, dar mai dese

- Alimentaţia în caz de gastrită presupune, în primul rând, consumul de alimente uşoare, necondimentate şi cât mai naturale, fără aditivi.
- Prepară mâncarea doar prin fierbere sau la grătar.
- Pentru a evita încărcarea stomacului, este bine să mănânci puţin şi des (5-6 gustări pe zi) şi să mesteci alimentele pe îndelete.
- Întotdeauna încearcă să iei masa într-un cadru liniştit, pentru că stresul îngreunează digestia şi favorizează apariţia arsurilor şi a balonării.

Alimentele pe care nu trebuie să le incluzi în dietă

- Evită grăsimile şi condimentele
Este indicat să eviţi pâinea proaspătă, mai ales dacă este caldă, precum şi carnea grasă sau afumată, pielea de pui, peştele gras, mezelurile, conservele, vânatul, tocăturile şi prăjelile. Legumele tari, bogate în celuloză, cum sunt ceapa, usturoiul, castraveţii, varza, ardeiul, conopida, ţelina, ridichiile, fasolea sau mazărea sunt şi ele contraindicate.
Mai trebuie evitate murăturile, brânzeturile fermentate, sărate şi ouăle prăjite sau cele fierte tari. Citricele se încadrează şi ele pe lista alimentelor nepermise, precum şi nucile, migdalele, alunele sau fisticul.
Untura, slănina, untul sărat şi, în general, grăsimile prăjite, dar şi aluaturile dospite, bomboanele, prăjiturile de cofetărie, dulceaţa şi gemul trebuie excluse cu desăvârşire din dieta ta. De asemenea, limitează consumul de alcool şi de cafea. Este bine să eviţi şi apa minerală şi băuturile prea reci sau prea fierbinţi.