Pe cine dai «vina» pentru erecţia slabă
Subiect tabu sau nu, disfuncţia erectilă poate deveni o problemă serioasă de cuplu. Află din articolul nostru care sunt principalii inamici ai dorinţei sexuale masculine.
Deşi apare mai ales odată cu înaintarea în vârstă, tot mai mulţi tineri sunt afectaţi de scăderea erecţiei.
De multe ori, bărbaţii evită să abordeze subiectul şi astfel nu fac decât să se culpabilizeze, deseori, pe nedrept, şi să-şi agraveze angoasele, pentru că tulburările de erecţie scad serios stima de sine.
Orice bărbat cu astfel de probleme ar trebui să consulte un sexolog sau un medic urolog, pentru că, indiferent dacă este vorba despre cauze psihologice sau medicale, disfuncţia erectilă poate beneficia de diverse tratamente.
Disfuncţia erectilă, semn al aterosclerozei
Deşi nu par a avea legătură, aceste două probleme sunt în strânsă relaţie din punct de vedere medical.
Ateroscleroza reprezintă îngustarea vaselor de sânge din cauza depunerilor de grăsimi pe pereţii vasculari, îngreunând vascularizaţia normală la nivelul penisului şi împiedicând astfel erecţia.
Tulburările de erecţie ar putea fi un prim semn al aterosclerozei precoce, care, în timp duce la complicaţii precum infarctul. Au un risc mai mare de ateroscleroză bărbaţii cu un nivel crescut al lipidelor în sânge şi cei care fumează.
De asemenea, diabetul zaharat afectează fluxul sangvin, la fel ca şi impulsul nervos, necesare pentru o bună erecţie.
Bolile hormonale care scad nivelul testosteronului, afecţiunile neurologice (precum Parkinson), loviturile în zona intimă şi radioterapia la nivelul pelvisului sunt alţi factori incriminaţi de o erecţie slabă.
Antihipertensivele, o altă cauză
Aproape 15% din bărbaţii cu hipertensiune acuză tulburări de erecţie. Şi medicamentele pentru tratarea hipertensiunii pot avea acelaşi rezultat.
Alte medicamente care au ca efect secundar scăderea erecţiei sunt: antidepresivele, antiepilepticele, statinele, pastilele indicate în ulcer peptic, reflux gastroesofagian şi cele recomandate în greaţă şi vărsături.
Administrarea acestor pastile nu trebuie întreruptă din proprie iniţiativă. În acest caz, medicul poate schimba schema de tratament.
Depresia ucide dorinţa
În aproape jumătate din cazuri, scăderea erecţiei este pusă pe seama factorului psihologic. Mulţi bărbaţi pot avea o pană sexuală când trec printr-o perioadă solicitantă, stresantă sau depresivă.
Teama de a se face de râs sau de a nu duce la bun sfârşit un contact sexual şi partenera dominantă sunt alte cauze psihologice ale scăderii erecţiei. Tulburările de erecţie cauzate de probleme psihologice pot beneficia de rezolvare cu ajutorul sexologului.
Ce nu ştiai că-ţi afectează libidoul
Problemele gingiilor (gingii umflate, care sângerează uşor sau bolile periodontale, care includ şi parodontoza) pot creşte riscul de disfuncţii erectile, pentru că poate fi un semn al unei stări de sănătate precară, care duce la vascularizarea deficitară a ţesuturilor.
Ciclismul – bărbaţii care merg pe bicicletă cel puţin trei ore pe săptămână au un risc mai mare de tulburări de erecţie, potrivit unui studiu. Explicaţia: mersul îndelung pe bicicletă poate afecta circulaţia sângelui la nivelul penisului.
Loviturile la coloană pot afecta fibrele nervoase care transmit semnale către organele genitale.
Unele medicamente recomandate pentru prostata mărită şi pentru calviţie au ca efect secundar tulburările de erecţie, deoarece reduc nivelul unui hormon derivat al testosteronului (DHT).
Doctor Click! Sănătate vă sfătuieşte
Prof. dr. Petrişor Geavlete, medic primar urolog, şeful clinicii de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Ioan”, Bucureşti
Disfuncţia erectilă este un simptom, nu o boală
Disfuncţia erectilă este definită prin imposibilitatea de a obţine şi menţine o erecţie suficientă pentru a permite un act sexual satisfăcător.
Deşi este o afecţiune benignă, ea are repercusiuni importante asupra sănătăţii fizice şi psihosociale, cu un impact important asupra calităţii vieţii.
O mare parte din factorii favorizanţi ai disfuncţiei erectile sunt similari cu cei ai afecţiunilor cardiovasculare, incluzând sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipercolesterolemia, sindromul metabolic.
De asemenea, unele intervenţii chirurgicale din sfera urologică pot conduce la apariţia disfuncţiei erectile.
Afecţiunile urologice, vasculare, neurologice, endocrine, psihiatrice reprezintă alţi factori de risc pentru tulburările de erecţie.
Trebuie foarte clar precizat faptul că disfuncţia erectilă este un simptom, nu o boală, existenţa ei impunând o evaluare atentă pentru a decela eventualele afecţiuni care contribuie la apariţia ei.
INFO: Peste 200 de medicamente au ca efect secundar scăderea erecţiei.
