Numărul avorturilor, în scădere
Dacă în 1993 rata avorturilor (câte avorturi ar face o femeie într-o viaţă) era de 3,4%, după 2000 a scăzut la 0,8%.
După legalizarea avortului în 1990, se înregistrau aproape 1 milion de astfel de intervenţii.
Deşi avortul este legal, este în continuare controversat.
Fătul are organele formate din săptămâna 8, iar avortul se face, legal, până într-a 12-a săptămână.
Legal, când mama e în pericol
Reglementările nu sunt foarte clare, dar avortul se poate face când viaţa mamei este în pericol, unde există o malformaţie ori la dorinţa mamei.
„Când sarcina este mai mare de 12 săptămâni, se poate face avort până în săptămâna 20, dar trebuie un motiv medical serios: sarcina pune în pericol viaţa mamei” , explică medicul Hadi Rahimian, medic primar obstetrică-ginecologie.
Femeile cu infecţii au risc de complicaţii
Chiar şi în prezent, un avort (indiferent de metoda aleasă: aspiraţie ori chiuretaj clasic) prezintă riscuri: poate apărea o infecţie sau o hemoragie.
De asemenea, în timpul intervenţiei se poate perfora uterul sau se pot leza organele învecinate. Sunt cazuri în care după o astfel de procedură este nevoie de operaţie pentru refacerea organelor lezate ori chiar de histerectomie (scoaterea uterului).
„Riscuri mai mari au femeile cu malformaţii uterine, uter în poziţie retroversată şi cele care au infecţii vaginale”, atrage atenţia medicul.
De asemenea, femeile care au făcut mai multe chiuretaje ori au boli sistemice au un risc mai mare de complicaţii după o astfel de intervenţie.
În loc de avort
Dacă a existat contact sexual în ultimele 5 zile şi nu se doreşte un copil, ginecologul poate recomanda o metodă contraceptivă de urgenţă, şi nu chiuretaj.
Se mai poate folosi steriletul, dacă a avut loc un contact sexual în ultimele 7 zile.
Există şi avort medicamentos, eficient până în cel mult a 9-a săptămână de sarcină.
