Beneficiile îmbrăţişărilor asupra sănătăţii

Poate nu ştiai însă starea de bine din momentul în care eşti îmbrăţişat se datorează unor hormoni care se eliberează în organismul tău. Primul este cortizolul, considerat a fi hormonul stresului, care odată eliberat ajută la reducerea tensiunii arteriale prevenind astfel atacurile de inimă, iar cel de al doilea este oxitocina, hormonul iubirii.

Ajută la relaxarea musculaturii

Muşchii acumulează tensiuni pe parcursul întregii zile, ideal ar fi ca în momentul în care ziua se termină să poţi beneficia de o mică îmbrăţişare care să te ajute să te relaxezi mai bine şi să te bucuri de un somn calitativ. Nu este de mirare de ce atunci când primim un astfel de gest găsim puterea de a merge mai departe, calmul pentru a găsi soluţii mai bune şi apare sentimentul că nimic rău nu se mai poate întâmpla. Efectele îmbrăţişărilor au fost studiate şi în anul 2015 pe un eşantion de 404 adulţi şi s-a observat astfel că cei care beneficiază des de astfel de momente sunt mult mai încrezători în forţele proprii, au o stare de spirit mult mai pozitivă şi o atenţie sporită.

Află care sunt cei 3 hormoni din natură AICI

Întăreşte sistemul imunitar

Tot acelaşi studiu la care făceam referire mai sus, a scos la iveală ideea conform căreia îmbrăţişările ţin răceala la distanţă. Practic în momentul în care eşti sau îmbrăţişezi pe cineva se produce un schimb de energii care ajută sistemul imunitar să lupte mai intens împotriva tuturor factorilor nocivi.

Mai mult de atât jurnaliştii de la Psychological Science au publicat un studiu despre rolul atingerilor, descoperind astfel că îmbrăţişările te pot ajuta să combaţi frica de moarte. Ideea care se formează în subconştient este aceea că nu eşti singur, că tu contezi pentru cineva şi că împreună puteţi trece peste toate.

Reduce sentimentul de izolare şi alină durerile

Odată cu eliberarea oxitocinei creşte nivelul sentimentelor de empatie, compasiune, generozitate şi încrederea în persoane. Se eliberează de asemenea şi dopamina care este hormonul responsabil cu controlul plăcerilor creierului şi a centrelor de recompense. În cazul în care există un nivel scăzut al acestui hormon poţi suferi de tulburări de dispoziţie precum depresie sau Parkinson. Endorfinele blochează căile durerii şi sporeşte circulaţia sangvină către ţesuturile moi.