Topul alimentelor nesănătoase. Sfatul nutriționistului
Suntem tot timpul stresați și mâncăm lucruri nesătoase, acestea ar fi principalele motive pentru care pierdem lupta cu kilogramele. Dar să vedem ce spune specialistul!
De Ziua Europeană Împotriva Obezității, celebrată în 22 mai, Anca Alungulesei, terapeut în nutriție și creatoarea Psiho-Dietei a făcut un top 5 al celor mai periculoase alimente care creează dependență.
În opinia nutriționistului, produsele care ne fac mai mult rău decât bine sunt:
- Zahăr alb rafinat: care este de fapt un „condiment” și nu un aliment. Așadar ar trebui consumat ca atare. Consumul de zahăr determină organsimul să se „auto-protejeze” și va stoca grăsimea internă;
- Hrana procesată: aditivii din hrana procesată creează dependență și cresc pofta, conducând la perturbarea metabolismului;
- Băuturile carbogazoase: pe lângă conținutul mare de zahăr (câteva linguri la o sticluță), găsim în ele acid fosforic care extrage calciul din oase.
- Grâul: este modificat din punct de vedere chimic și nu mai are aproape nicio legatură cu bobul de grâu de acum 30-40 de ani. Este indigerabil și extrem de bogat în zahăr. O felie de pâine din grâu alb rafinat poate conține până la 3 linguri de zahăr. Este mai mult decât evident că, toate produsele pe bază de grâu (pâine, pizza, paste, produse de patiserie) cresc nivelul de zahâr din organism, iar corpul este forțat să facă depozite de grăsime.
- Chipsurile: nu au nicio legătură cu cartoful (deși așa pare). Sunt „plastic” bogat în grăsimi trans, aditivi și sare.
Cele mai bune cinci alimente sănătoase care pot contracara efectul alimentelor adictive sunt cele care ajută organismul în producția de serotonină. Acestea sunt: avocado, curcan, oua, coriandru, banana.
“Principiul este acesta: Alimentele adictive consumate zilnic amplifică lipsa serotoninei în organism, adică hormonul stării de bine și amplifică secreția dopaminei, activând astfel sistemul de învațare și recompensare al creierului. Astfel, orice acțiune repetată și recompensată devine obicei și comportament la nivel neuronal. Este un sistem de învățare al creierului, care promovează, evident, o stare de bine și de plăcere, prin secreția serotoninei și a dopaminei. Astfel, persoanele ajung de fapt să se se „autotrateze” cu alimente fără să-și dea seama. Se folosesc de mâncare pentru a se seda, pentru a se calma, pentru a se simți mai bine și pentru a-și ridica starea de spirit.”, consideră Anca Alungulesei care detectează că cel mai des dependența este confundată cu pofta, ceea ce menține persoana pe un drum fals.
„Pofta este o reacție fizică normală, este atunci când vezi ceva de mâncare si te gândești că vrei să guști însă poți trece mai departe. Dependența este atunci când ești stimulat de aceleasi simțuri (văz, miros), iar reacția este atât fizică (salivezi, simți un gol în stomac) dar mai ales mentală (nu-ți poți lua gândul de la ceea ce ai văzut. Și 100% manânci!
Carbohidrații cu amidon, inclusiv pastele, pâinea, biscuiții, orezul și cartofii stimulează sedative precum substanțele chimice ale creierului. Mulți oameni descoperă că pot mânca în mod rezonabil și pot păstra controlul toată ziua, dar seara, se confruntă cu pofte nestăvilite de pâine, prăjituri, bicuiți, dulciuri. Acestea sunt alimente reconfortante față de care nu simțim doar o poftă, ci de care suntem deja dependenți. Cu alte cuvinte au devenit o necesitate biochimica ce trebuie împlinită.”
Sunt 4 pași esențiali în eliberarea de dependențele alimentare.
1. Autenticitate: fii autentic cu tine însuți și învață cum să alegi diferit;
2. Asumare: asumă-ți cu responsabilitate punctul în care te afli fără să mai dai vina pe mediu (pofte, sărbători, zile stresante etc)
3. Acțiune: treci la acțiune și învață să mergi pe un alt drum decât ai făcut-o până acum;
4. Atenția: pune-ți atenția pe ceea ce se află dincolo de farfuria cu mâncare adică pe mecanismul care te împinge pe tine ca adult către aceste alegeri nepotrivite și re-învață un nou sistem de recompensare.
