Ce legătură există între abuzurile din copilărie și tulburările de alimentație? Psihologul explică

În ultima perioadă, este tot mai mult vorba despre body-shaming și problemele de greutate. Unii oameni sunt etichetați ca fiind prea grași sau chiar suferind de obezitate, în timp ce alții sunt văzuți ca fiind prea slabi sau sufertinzi de anorexici.

În ultima perioadă, este tot mai mult vorba despre body-shaming și problemele de greutate. Unii oameni sunt etichetați ca fiind prea grași sau chiar suferind de obezitate, în timp ce alții sunt văzuți ca fiind prea slabi sau sufertinzi de anorexici. Este destul de ușor, din păcate, să etichetăm oamenii prin prisma propriilor complexe. De multe ori, etichetarea unei persoane ca fiind anorexică sau obeză are legătură cu traumele din copilărie ale celui care pune eticheta.

Teoria atașamentului și dezvoltarea tulburărilor alimentare

Studiile recente demonstrează faptul că persoana de atașament din copilărie devine un model pentru orice copil. Astfel, apare dorința, la început, inconștientă, de a fi observat de respectivul om. Anorexia și obezitatea sunt două dintre tulburările alimentare cel mai des întâlnite și, totodată, sunt și cel mai logic relaționate cu peroana/persoanele de atașament. În ambele cazuri, deși manifestările sunt diferite, este vorba de nevoia de afecțiune.   Într-unul dintre volumele care tratează această temă, ”Emoții în farfurie”, autoare explică modul cum lipsa afecțiunii poate declanșa transformări diferite. În lipsa sentimentului de apartenență, omul se îngrașă tocmai ca să simtă că are parte de acele manifestări de iubire de care are nevoie. Grăsimea devine, în acest caz, un factor reconfortant, care înlocuiește figura de atașament și comportamentul ei protector. De partea cealaltă, anorexia servește drept mijloc de a dispărea din câmpul vizual al celorlalți. De multe ori, anorexia este strâns legată de vină și rușine, de dorința de a nu mai exista. Aceeași tulburare poate fi corelată și cu dorința de a fi observat, de a nu fi trecut cu vederea, pentru că nu te conformezi majorității.

Vârsta propice a binge-eatingului, dar și a bulimiei și anorexiei

Binge-eating-ul este explicat ca fiind mâncat compulsiv și este asociat cu diferite emoții care devin prea copleșitoare pentru respectiva persoană. Mâncatul compulsiv este asociat, în tradiția noastră, cu tristețea, care e specifică pre-adolescenței și adolescenței. Cele trei tulburări anterior menționate apar, de obicei, în perioada adolescenței, dar și a pre-adolescenței, din cauza modificărilor hormonale. Cum această vârstă este cea mai condimentată cu fel și fel de sentimente și trăiri, iar corpul trece prin numeroase schimbări, acum e momentul când fiecare își poate stabili o formă cât mai acceptabilă pentru sine. Teoria atașamentului și tulburările de alimentație au în comun necesitatea prezenței unui reglator care să ofere un model funcțional. De cele mai multe ori, când vorbim de reglator emoțional, ne referim la figura principală de atașament. Astfel, rolul îngrijitorilor este decisiv, în adoptarea unui stil sănătos de viață.

Text scris de Sima Simina-Maria, psiholog

Bibliografie

1. Monteleone, A. M., Tzischinsky, O., Cascino, G., Alon, S., Pellegrino, F., Ruzzi, V., & Latzer, Y. (2022). The connection between childhood maltreatment and eating disorder psychopathology: a network analysis study in people with bulimia nervosa and with binge eating disorder. Eating and weight disorders : EWD, 27(1), 253–261. https://doi.org/10.1007/s40519-021-01169-6

Coman-Boldisteanu, Ancu