Socul, medicul fără stetoscop
„Dacă Dumnezeu vrea, un bolnav poate fi tratat doar prin simpla atingere a socului“, spune un proverb francez. Calităţile vindecătoare ale socului sunt cunoscute încă din Antichitate. Florile, dar şi scoarţa şi fructele erau căutate pentru calităţile lor vindecătoare. Odinioară, erau folosite în special pentru probleme de piele sau pentru igiena personală.
Datorită substanţei active numită sambunigrină, socul facilitează producerea transpiraţiei, are rol antiinflamator şi de reglare a tranzitului intestinal. Este foarte bună şi împotriva reumatismului. Răceala şi gripa, constipaţia, nevralgiile, furunculele şi abcesele îşi vor găsi „naşul˝odată ce ai băut un ceai, sau ai folosit o cremă pe bază de soc (în cazul problemelor de piele). Are efect sudorific Principala acţiune a socului este cea sudorifică (stimulează transpiraţia), cu efect benefic în numeroase afecţiuni, mai ales răceli şi stări febrile. În cartea „Atlasul modern al plantelor“, Sophie Emma Magdalene Grieve, renumit horticultor britanic, oferă ca remediu împotriva gripei o infuzie puternică de flori de soc uscate şi mentă.
„Pune o mână din fiecare într-un ulcior, toarnă peste o pintă şi jumătate de apă fiartă (măsură de capacitate egală cu 0,568 litri în Marea Britanie sau 0,473 litri în SUA – n.r.), lasă la opărit, cam o jumătate de oră, apoi scurge şi separă, îndulceşte şi bea lichidul cât mai fierbinte. Vor urma transpiraţii abundente, iar răceala sau gripa vor fi probabil învinse în 36 de ore“.
Pentru răceli şi gripă, mai poţi prepara un decoct dintr-o linguriţă de fructe de soc coapte sau uscate la o cană cu apă. După ce dă în clocot, striveşti boabele şi adaugi puţin zahăr. Bei 1-2 căni pe zi. Infuzia o prepari dintr-o lingură de flori de soc la o cană de apă, seara înainte de culcare.
Mai poţi citi:
- Ai răcit? Tratează=te cu ceai de soc şi usturoi
Leac în caz de furuncule şi abcese
Florile de soc pot grăbi formarea puroiului în cazul furunculelor sau abceselor. În acest scop, poţi prepara o infuzie din 40 g de flori la un litru de apă, cu care faci spălături sau aplici local cataplasme. Poate fi folosită şi în caz de erizipel (boală de piele manifestată prin roşeaţă locală, durere şi febră), degerături sau contuzii, datorită proprietăţilor sale antiinflamatoare.
În caz de furunculoză, nevralgii, arsuri şi înţepături de insecte, poţi face băi locale sau să aplici cataplasme cu infuzie din 30-40 g de flori la un litru de apă. Dar, atenţie, nu folosi flori proaspete pentru că produc pete roşii.
„Un unguent preparat din flori de soc este potrivit în situaţiile când se doreşte o aplicare emolientă şi răcoroasă. La fel de bine îl poţi aplica şi pentru crăpăturile mâinilor, ale buzelor şi sfârcurilor sânilor“. – John G. Hatfield , “Botanic Pharmacopoeia“, 1886
În caz de reumatism, poţi face băi cu decoct de flori de soc. Pune 300 g de flori la 5 litri de apă, fierbe 10 minute, apoi toarnă în apa de baie, care trebuie să aibă la 37 de grade Celsius. Baia va dura 15-20 minute şi se face zilnic, timp de 21 de zile.
De asemenea, pentru remedierea aceleiaşi afecţiuni, poţi pune, pe zonele afectate, cataplasme cu decoct din coaja tulpinii de soc. Îl poţi prepara astfel: pui 2 linguri de coajă mărunţită la 1 litru de apă şi fierbi 10 minute. Laşi să se răcească şi apoi îl poţi folosi.
Remediile din soc (infuzie, tinctură) sunt recomandate şi pentru eliminarea toxinelor din organism. Se poate face o cură cu tinctură de soc (30 de picături diluate în puţină apă, după mesele principale), timp de 2-3 săptămâni.
Acupunctură, homeopatie, api-fitoterapie, medicină biologică
Datorită efectelor sudorific, diuretic, depurativ, galactogen (care stimulează secreţia laptelui), florile de soc sunt indicate în guturai, bronşite, astm, reumatism, febre eruptive (rujeolă, scarlatină etc), afecţiuni oculare, renale, cistite, tuberculoză, furuncule, degerături, conjunctivită, urcioare.
În cazul mamelor care alăptează, infuzia din flori de soc poate fi un bun stimulator şi susţinător al secreţiei lactate. O indicaţie aparte o constituie măştile de frumuseţe din argilă diluată în infuzie de flori de soc. Contraindicaţiile acestei plante sunt: colon iritabil, sindrom de malabsorbţie şi diaree cronică.
