VIDEO: Opţiuni de tratament în cazul fibromului uterin

1 2 jpg jpeg

Fibromul uterin este una dintre cele mai ├«nt├ólnite afec┼úiuni genitale cu care se confrunt─â femeile. Cunoscut─â ┼či sub denumirea de ,,pietre ale uteruluiÔÇŁ, fibromul uterin este o tumor─â benign─â (necanceroas─â) care se dezvolt─â pe ┼úesutul muscular al uterului, ├«n special pe pere┼úii exteriori sau interiori ai acestuia, pun├ónd presiune pe organele din jur ┼či gener├ónd o durere imens─â.

Conform Colegiului American de Obstetric─â ┼či Ginecologie, aproape 40% dintre femeile cu v├órsta p├ón─â la 35 de ani dezvolt─â un fibrom uterin, iar procentul cre┼čte odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â, astfel ├«nc├ót aproape 70% dintre femeile cu v├órsta de 50 de ani sunt diagnosticate cu aceast─â problem─â.

,,Fibromul uterin este mai mult dec├ót o patologie ├«nt├ólnit─â des ├«n r├óndul femeilor, ajunge s─â afecteze starea pacientei la nivel emo┼úional, psihologic ┼či, chiar, familial. Lipsa inform─ârii suficiente, dar ┼či tendin┼úa de a ignora chiar ┼či cele mai mici simptome, determin─â un comportament ira┼úional, de cele mai multe ori femeile ajung├ónd la medic ├«ntr-o stare grav─âÔÇŁ, a precizat Ruxandra Dumitrescu, medic primar obstetric─â ginecologie ├«n cadrul Clinicii Fertilia din Bucure┼čti. S├ónger─ârile menstruale abundente, simptom al bolii

2 jpg jpeg

├Än general, manifest─ârile fibromului uterin sunt foarte variate, ├«ntruc├ót depind de num─ârul, de m─ârimea ┼či, ├«n special, de localizarea acestuia. Exist─â trei tipuri diferite de fibroame uterine:

ÔÇó fibromul submucos ÔÇô care se dezvolt─â ├«n cavitatea interioar─â a uterului, sub mucoasa acestuia ┼či genereaz─â s├ónger─âri prelungite, menstrua┼úii neregulate, fiind o adev─ârat─â problem─â, ├«n special, pentru femeile care doresc o sarcin─â;

ÔÇó fibromul subseros ÔÇô dezvoltat sub ├«nveli┼čul extern al uterului ┼či responsabil pentru compresiunea pe vezica urinar─â sau atunci c├ónd este localizat ├«n spatele uterului, poate determina constipa┼úie sau dureri de spate;

ÔÇó fibromul intramural ÔÇô este cel mai frecvent tip de fibrom uterin ┼či se dezvolt─â ├«n peretele uterin;

ÔÇó fibromul pediculat ÔÇô prezint─â o tulpin─â ┼či poate cre┼čte at├ót ├«n interiorul uterului, c├ót ┼či ├«n exteriorul acestuia.

Pacientele diagnosticate cu fibrom uterin asimptomatic pot tr─âi cu acesta f─âr─â a avea nevoie de tratament, ├«ns─â cele care prezint─â fibrom uterin simptomatic prezint─â o serie de manifest─âri specifice. Printre acestea se num─âr─â: s├ónger─ârile menstruale abundente, prelungirea ciclului menstrual ┼či instalarea anemiei datorit─â num─ârului sc─âzut de globule ro┼čii, s├ónger─âri ├«nainte ┼či dup─â menstrua┼úie sau chiar ├«ntre menstre.

Unele femei care sufer─â de fibrom au dureri sau senza┼úia de presiune pelvin─â, disconfort abdominal sau partea superioar─â a spatelui, dureri ├«n timpul actului sexual, blocaj uretal, urmat de blocajul renal, dificult─â┼úi ├«n tranzitul intestinal. ├Än plus, prezen┼úa unui fibrom uterin poate cauza infertilitate. Odat─â resim┼úite aceste simptome, speciali┼čtii recomand─â consultul medical, mai ales c─â doar ├«n urma lui se poate determina diagnosticul ┼či ├«nceperea tratamentului sau posibilitatea de extirpare a fibromului.

Anual sunt efectuate aproximativ 200.000 de histerectomii, însă o soluţie optimă, în prezent, pentru femei este operaţia laparoscopica, care are numeroase avantaje faţă de cea clasică.

De regul─â, histerectomia total─â sau sub-total─â are un puternic impact psihologic asupra pacientei, ├«ntruc├ót pierderea uterului ┼či, implicit, lipsa menstrua┼úiei determin─â apari┼úia lipsei de ├«ncredere ├«n sine ┼či a sentimentului de feminitate.

├Än majoritatea cazurilor, cel mai frecvent simptom post-operatoriu este depresia, cauzat─â de pierderea uterului ┼či schimbarea stilului de via┼ú─â, iar ├«n cazul pacientelor tinere care ├«┼či doresc copii, incapacitatea de a r─âm├óne ├«ns─ârcinat─â.

O alt─â metod─â de tratament indicat─â ├«n fibromul uterin este ┼či opera┼úia laparoscopic─â, solu┼úie optim─â pentru pacientele care doresc conservarea uterului. Interven┼úia laparoscopic─â nu necesit─â o incizie abdominala mare, precum ├«n cazul histerectomiei, dimpotriv─â sunt efectuate incizii sub 1cm fiecare, prin care se introduc pense fine ┼či sistemul optic, astfel ├«nc├ót imaginile sunt urm─ârite pe monitor.

┼×i ├«n cazul opera┼úiei laparoscopice este necesar─â anestezia total─â, ├«ns─â datorit─â inciziilor mici, recuperarea post-operatorie este mult mai rapid─â, iar externarea se face la 24 de ore dup─â opera┼úie, spre deosebire de opera┼úia clasic─â, unde recuperarea este ├«ntre 7 ┼či 10 zile.

Astfel, pacienta ├«┼či poate relua rapid func┼úiile normale renale ┼či intestinale, iar din punct de vedere estetic, inciziile minine devin invizibile la scurt timp.

Mai mult dec├ót at├ót, op┼úiunea opera┼úiei laparoscopice ajuta pacientele at├ót la nivel emo┼úional, c├ót ┼či psihologic, ├«ntruc├ót acestea nu sunt supuse ┼čocului lipsei uterului ┼či a menstrua┼úiei. De asemenea, ├«n cazul femeilor care ├«┼či doresc s─â r─âm├ón─â ├«ns─ârcinate ┼čansele sunt favorabile.