Tratamentele stomatologice, amânate din cauza prețurilor mari

Starea de sănătate orală a românilor este una departe de a fi satisfăcătoare, avertizează Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR). Doar jumătate dintre români, copii și adulți, se spală pe dinți de două ori pe zi sau merg, anual, la un control de rutină, în timp ce două treimi dintre copii, la nivel național, au carii. Din păcate, costurile ridicate ale tratamentelor, dar și numărul mic de cabinete îi împiedică să ajungă în cabinetele medicilor stomatologi.

„La nivel național, două treimi dintre copii, din urban și rural, au carii. Îngrijorător este faptul că o mare parte dintre părinți ne-au declarat că, deși copiii lor au probleme dentare, nu își permit să meargă pentru tratament la cabinete stomatologice din cauza costurilor. Pe de altă parte, în rural e o problemă de acces, în sensul în care există un număr redus de cabinete”, explică la RFI dr. Mariana Cărămidă, medic primar parodontolog, trezorier al CMSR.

Cariile copiilor – alimentația bogată în dulciuri sau igienă orală precară?

Cariile dentare, indiferent că vorbim de copii sau adulți, sunt considerate afecțiuni multifactoriale. Nu este doar dieta sau doar igiena care influențează apariția cariilor, ci un cumul de factori. Într-adevăr, în rândul copiilor, dieta are un impact major, pentru că, evident, accesul lor la dulciuri sau tendința lor de a mânca dulce este mai des întâlnită decât în rândul adulților, spune dr. Cărămidă.

„Dar dieta înseamnă mai mult decât dulciuri. Înseamnă băuturile acidulate pe care copiii le consumă și, mai mult decât atât, contează și frecvența gustărilor. Dacă tendința copiilor este să aibă gustări pe toată durata zilei, chiar și în condițiile în care dulciurile nu sunt consumate, la fiecare gustare, acest lucru crește riscul de carie. Deci, la fiecare gustare se depune un strat de resturi alimentare pe suprafața dinților, indiferent că acestea conțin zahăr sau nu, și, atunci, crește riscul de carii.

De aceea, părinții trebuie să conștientizeze că trebuie să limiteze numărul de mese și gustări pentru copii pe durata zilei. În ceea ce privește igiena orală, într-adevăr, acesta este factorul de risc cel mai important care contribuie la apariția cariilor. Și, din păcate, când spunem igienă orală, nu ne referim doar la periajul dentar, ca să avem o protecție adecvată pentru dantura noastră, ci ne referim și la produsele care ne ajută să crească gradul de mineralizare a dinților și, de asemenea, foarte important, de curățare în spațiile interdentare. Pentru că, din păcate, și cariile, și gingivita, deci inflamația gingivală, debutează prima dată în spațiile dintre doi dinți alăturați din cauza resturilor alimentare care nu sunt îndepărtate la timp din aceste spații”, explică medicul.

44% dintre pacienții adulți au fost la un control de rutină în ultimul an

Este un procent foarte mic, remarcă dr. Cărămidă, având în vedere că aproape trei sferturi dintre adulți au o problemă dentară sau parodontală. Și, atunci, un procent atât de mic, de sub 50 la sută de persoane, care au fost în ultimul an la stomatolog, nu este deloc mulțumitor. Dar, de asemenea, aici intervin mai mulți factori. Timpul disponibil, uneori lipsa simptomelor – pacienții nu conștientizează că, dacă nu resimt o problemă, o durere sau o sângerare – nu înseamnă că problemele dentare nu există, ci doar că nu au o manifestare pe care să o recunoască sau să fie supărătoare.

70% dintre adulți nu folosesc ața dentară, periuțe interdentare, duș sau irigator bucal. De ce?

Nu se vorbește atât de mult despre aceste produse, decât în mediul profesional. În cabinetele stomatologice încă nu se vorbește pe scară largă despre ele. Primul lucru la care ne gândim când spunem igienă orală este periajul dentar. Dar populația trebuie să conștientizeze care este rolul acestor produse de curățare interdentară, explică dr. Cărămidă.

Statisticile se regăsesc într-un studiu pilot realizat de Colegiul Medicilor Stomatologi din România, care recomandă introducerea „stomatologiei de familie” ca serviciu medical de bază finanțat prin bugetul CNAS, dar și creșterea graduală a finanțării din FNUASS pentru servicii stomatologice și definirea unui cadru strategic și de monitorizare a sănătății orale. De asemenea, studiul subliniază importanța educației pentru sănătatea orală în rândul copiilor și prioritizarea accesului la servicii preventive, sugerând și creșterea accesului la servicii stomatologice în zone defavorizate prin asistență medicală mobilă și organizarea unei campanii comprehensive de educație și informare. România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consultațiile stomatologice, cu o medie anuală de 0,3 per capita, comparativ cu media europeană de 0,9, potrivit Colegiului Medicilor Stomatologi din România.