Noile terapii în hepatita C, promiţătoare
Infecţia cu virusul hepatitic C (VHC) poate trece neobservată, fiind descoperită întâmplător, chiar şi după mulţi ani. Acest lucru este pus pe seama faptului că în stadiul acut, adică în primele 6 luni de infectare, în doar 20% din cazuri apar simptome precum durerile articulare şi/sau musculare, oboseală şi icter.
Boala poate fi vindecată dacă este depistată şi tratată la timp. În România, din cele aproximativ 650.000 de persoane infectate cu virusul hepatitic C, doar 40.000 au primit tratamentul specific.
Specialiştii estimează că în ţara noastră, vârful epidemiei de hepatita C va fi atins în jurul anului 2020, când se va cumula numărul persoanelor infectate înainte de 1989 cu cel al persoanelor nou infectate prin tatuaje, piercing şi droguri injectabile. Ai putea avea hepatita C fără să ştii? Dacă te afli în una din următoarele situaţii, este bine să îţi faci analizele pentru depistarea hepatitei C! • Ai făcut transfuzii de sânge înainte de 1989. • Urmezi hemodializă. • Ai fost supus unui transplant de organe. • Ai utilizat ace şi instrumente tăioase nesterilizate (tatuaje, piercing, acupunctură). Hepatita C se mai poate transmite prin folosirea în comun a seringilor folosite la injectarea de droguri, prin contacte sexuale şi de la mamă la făt.
Mai poţi citi:
- Hepatita A: întrebări şi răspunsuri
- Cele mai bune leacuri pentru hepatită
- Ceaiul verde te fereşte de hepatita C
Infecţiile cronice virale sunt descoperite, de regulă, întâmplător, atunci când pacientul îşi face analize sangvine de rutină, iar transaminazele sunt crescute, ulterior acesta realizând şi testele pentru markeri virali, care sunt pozitive.
Există 11 genotipuri ale virusului hepatitei C, cu aproximativ 50 de subtipuri. Genotipul 1, care din păcate, e cel majoritar, este cel mai refractar la tratament. Expunerea anterioară la virus sau infecţia actuală cu virus C se stabileşte prin efectuarea de către pacient a testului Ac anti VHC.
Dacă testul este pozitiv, se va evalua starea de „activitate” a infecţiei (virus activ sau nu), prin determinarea sangvină a încărcăturii cu virus C (viremia VHC – respectiv ARN-VHC).
În ţara nostră este aprobată schema de terapie cu peg-interferon şi ribavirină, pentru 6 sau 12 luni, tratament ce asigură o rată de răspuns în circa 60% din cazuri.
De asemenea, se află în studiu anumite scheme de tratament fără interferon, cu o rată de succes foarte bună.
La ora actuală, cea mai eficientă pentru bolnavii de hepatita C este tripla terapie (cu interferon pegylat, ribavirină şi boceprevir sau telaprevir).
