Întrebări şi răspunsuri despre DIALIZĂ

1 2 jpg jpeg

Atunci când rinichii nu mai pot îndepărta din corp excesul de lichide şi deşeurile metabolice, este nevoie de dializă. Această procedură nu vindecă rinichii, ci doar îi înlocuieşte.

Ce este?

Dializa este tratamentul medical prin care se elimină din organism apa şi sărurile în exces şi toxinele. De asemenea, ajută la controlul tensiunii arteriale şi menţine un nivel potrivit în corp al unor substanţe precum potasiul şi sodiul. Nu toate funcţiile renale pot fi însă preluate de dializă. De pildă, nu corectează funcţia endocrină a rinichilor.

Când se face?

Se impune tratament prin dializă când diverse boli de rinichi au ajuns în stadiul de insuficienţă renală avansată. Este nevoie de dializă temporar (insuficienţa renală acută) sau în ultimul stadiu al bolii de rinichi (forma cronică).

De câte tipuri este?

Există mai multe tipuri de dializă, cele folosite cel mai des în ţara noastră fiind hemodializa şi dializa peritoneală, ambele având acelaşi scop. Alegerea tipului de dializă depinde de stadiul insuficienţei renale şi de bolile asociate.

Hemodializa se realizează cu ajutorul unui aparat, lângă care va sta pacientul în timpul tratamentului. În cadrul acestui tip, se pun în contact, prin intermediul unei membrane semipermeabile (dializor) cu rol de filtru, sângele cu o soluţie specială. Sângele circulă printr-un sistem de tuburi, trecând de mai multe ori prin dializor. Pentru acest lucru, se introduc în antebraţ 2 ace, care sunt conectate la sistemul de tuburi ce direcţionează sângele spre filtru. Unul dintre aceste ace extrage sângele, iar celălat îl reîntoarce curăţat în corp. Hemodializa se face în spital, în general 3 zile pe săptămână, şi durează, de regulă, 4 ore.

Dializa peritoneală foloseşte ca înlocuitor al membranei de filtrare a rinichiului peritoneul, foiţa care acoperă natural organele din abdomen (stomac, ficat, intestine). Soluţia de dializă peritoneală este introdusă în zona peritoneală printr-un cateter care rămâne permanent în cavitatea abdominală. Cateterul, care este introdus de un chirurg sau un nefrolog, va rămâne în permanenţă în corp, doar o parte din el ieşind prin piele, pentru realizarea schimburilor necesare (îndepărtarea soluţiei cu toxine şi înlocuirea ei cu soluţie de dializă proaspătă). Este nevoie ca soluţia de dializă să rămână câteva ore în contact cu membrana peritoneală. Ulterior, excesul de apă şi materiile reziduale sunt eliminate în lichidul de dializă. Tratamentul se efectuează ziua (de 3-4 ori) sau noaptea, cu ajutorul unui dispozitiv. Dializa peritoneală se poate face acasă, la serviciu sau la şcoală.

Cum îţi schimbă viaţa?

Hemodializa impune dependenţa pacientului de centrul de dializă, ceea ce limitează timpul persoanelor active. În afara acestui aspect, persoanele cu hemodializă pot face majoritatea lucrurilor pe care le făceau şi înainte. În ambele tipuri de dializă, pacienţii trebuie să respecte recomandările de dietă indicate de nutriţionist. În principal, este nevoie de controlul consumului de sare şi de apă.

Are efecte secundare?

În cazul hemodializei, pot apărea variaţii de tensiune în cazul şedinţelor de ultrafiltrare excesivă sau de sau al celor ineficiente. De asemenea, pot surveni crampe musculare sau reacţii alergice.

Unde se poate face?

În ţara noastră există, la nivelul întregii ţări, peste 130 de centre teritoriale de dializă. Ambele tipuri de dializă se pot face şi când persoana se află în vacanţă. Cei care fac hemodializă pot călători atât în ţară, cât şi în străinătate, unde vor urma tratamentul la centrele locale. De asemenea, materialele necesare efectuării dializei peritoneale (inclusiv aparatul, în cazul dializei peritoneale automate) pot fi transportate în bagajele de călătorii.

Info

Peste 13.000 de pacienţi români sunt trataţi prin dializă.

Sfatul specialistului

Dr. Zsofia Ivacson

medic primar medicină internă şi nefrologie

În momentul de faţă, pacienţii pot beneficia de tratament prin dializă –hemodializă şi varianta dializă peritoneală. A treia metodă este transplantul renal. Metoda cel mai frecvent utilizată este hemodializa, care necesită tehnicitate înaltă (aparate de hemodializă) şi personal specializat. Din acest motiv, se efectuează în unităţi sanitare (spitale sau centre de dializă), cu o regularitate de 3 ori pe săptămână. Dializa peritoneală asigură o independenţă mai mare pacientului, însă necesită o implicare mai profundă şi o responsabilizare mai accentuată a fiecărui pacient, şedinţele de dializă peritoneală efectuându-se, de regulă, la domiciliu. Dintre toate modalităţile de supleere renală, transplantul renal este cel care asigură o calitate a vieţii cât mai apropiată de starea de dinaintea îmbolnăvirii. Menţionez că pacienţii care necesită tratament de supleere renală au accesabilitate la toate aceste modalităţi de tratament, personalizat pentru fiecare pacient în parte.