Ce tratament este recomandat în rupturile de menisc?

Articulația genunchiului este una dintre articulațiile cele mai expuse la traumatisme și diverse afecțiuni. Principalele structuri ale articulației genunchiului sunt oasele, alături de meniscuri, ligamente si cartilaj. Fiecare dintre aceste structuri poate suferi diverse leziuni, separat sau simultan. Afectarea uneia dintre aceste structuri poate duce, în timp, la afectarea întregii articulații.

image

Meniscurile sunt formațiuni cartilaginoase care au rolul de amortizor și de protecție a suprafeței articulare. În fiecare articulație a genunchiului regăsim câte două astfel de structuri, meniscul intern și meniscul extern.

Leziunile de menisc pot apărea în urma unui traumatism mai puternic la nivelul genunchiului, dar pot fi și degenerative, provocate prin distrugerea în timp a articulației, în cadrul procesului de gonartroză, când se distruge treptat și cartilajul.

Rupturile de menisc se produc în urma traumatismelor și se însoțesc de durere de genunchi, accentuată la mișcarea de flexie și ameliorată de repaus. Pacientul poate relata că aude clicuri și chiar resimte blocaje ale articulației genunchiului. Leziunile de menisc pot fi însoțite de hidartroză, așa-numita „apă la genunchi”.

Diagnosticul de certitudine al leziunii de menisc este realizat de medicul ortoped, pe baza datelor clinice și paraclinice, cel mai util fiind examenul imagistic prin rezonanță magnetică (RMN).

Tratamentul chirurgical modern al leziunilor de menisc este exclusiv minim invaziv, prin artroscopie, și constă în introducerea în genunchi (printr-o incizie foarte mică, de doar 5 mm) a unui artroscop (un tub flexibil dotat cu o cameră de filmat) cu grosimea de 4 mm, urmată de inspecția articulației și rezolvarea leziunii de menisc cu ajutorul unor instrumente speciale, foarte fine, introduse printr-o a două incizie de câțiva milimetri. Artroscopia este cea mai utilizată metodă de diagnostic și tratament minim invaziv în afecțiunile articulare.

În funcție de tipul de afectare a meniscului, operația poate consta în sutura meniscului sau în excizia parțială a fragmentelor rupte. Durata intervenției chirurgicale este, în medie, de 30–40 de minute, după cât de complexă este leziunea.

Avantajele incontestabile ale artroscopiei constau în recuperarea postoperatorie, considerabil mai rapidă decât după intervențiile clasice, riscuri operatorii scăzute și riscuri minime de complicații. După excizia meniscului, pacientul se recuperează mai rapid, poate merge imediat după operație și își reia progresiv activitățile zilnice. În cazul suturilor de menisc, recuperarea este mai complexă, deoarece genunchiul trebuie imobilizat în orteză iar pacientul urmează un program de recuperare medicală.