Aşa te tratezi de boala de reflux!
Refluxul gastroesofagian apare ca urmare a slăbirii valvei musculare de la baza esofagului. În mod normal, această valvă împiedică ieşirea sucurilor digestive şi a alimentelor din stomac. Slăbirea sau deschiderea ei parţială permite trecerea acizilor din stomac în esofag. Apare atunci o senzaţie de arsură în gât sau în piept, sub stern. Cu timpul, arsurile la stomac se transformă într-o afecţiune mai severă: boala refluxului gastroesofagian (BRGE). Iată câteva strategii pentru a combate regurgitările acide şi a ameliora simptomele bolii: 1. Slăbeşte
Conform unor cercetări medicale, slăbirea cu 14 kilograme reduce cu 40% episoadele de reflux acid. Excesul de grăsime exercită presiune pe abdomen şi, implicit, asupra sfincterului esofagian, valva care îl leagă de esofag. Cu fiecare kilogram în minus, presiunea se reduce.
2. Dormi cu capul mai sus
Înălţarea căpătâiului patului cu câţiva centimetri reduce numărul episoadelor de reflux acid şi le scurtează durata.
3. Evită să mănânci înainte de culcare
Un studiu efectuat în Japonia a relevat că persoanele care se culcă la mai puţin de 3 ore după cină sunt de 7 ori mai predispuse la indigestie acidă decât cele care se culcă la cel puţin 4 ore după masă. Prin urmare, dacă te culci la ora 22:00, nu mânca mai târziu de ora 18:00.
4. Atenţie la medicamente!
Unele medicamente sau suplimente alimentare pot determina relaxarea sfincterului esofagian. Printre acestea se numără antibioticele, antidepresivele, unele analgezice, benzodiazepinele, tranchilizantele, medicamente contra osteoporozei, dar şi suplimente de fier, potasiu şi vitamina C. Dacă ai reflux gastroesofagian, întreabă medicul dacă nu cumva unul dintre aceste medicamente îţi accentuează disconfortul şi dacă nu ar fi recomandat să îl înlocuieşti cu un alt remediu.
5. Renunţă la băuturile acidulate
Potrivit unei cercetări efectuate la Universitatea din Arizona, persoanele care consumă mai mult de un suc cu cofeină pe zi sunt cu 24% mai predispuse la reflux acid în timpul nopţii.
Te-ar mai putea interesa: Trusa verde pentru boala de reflux
6. Descoperă ce alimente trebuie să eviţi
O echipă de cercetători de la Universitatea Stanford a analizat peste o sută de studii asupra remediilor refluxului acid şi au ajuns la concluzia că renunţarea la ciocolată, condimente şi grăsimi nu este de folos în toate cazurile. Dar alte studii şi alţi specialişti în boli digestive arată că unii pacienţi trebuie să evite aceste alimente.
În concluzie, este necesar să descoperi ce îţi provoacă ţie arsuri la stomac şi să renunţi la acele mâncăruri. Pot fi citricele, ciocolata, ceaiul şi cafeaua, mâncărurile grase sau cele prăjite, ceapa, usturoiul, produsele cu mentă, alimentele picante, sosurile pentru spaghete sau pizza. Şi, desigur, băuturile alcoolice.
7. Renunţă la fumat
Persoanele care fumează au un risc mult mai mare de a suferi de boala de reflux gastroesofagian decât nefumătorii. Fumatul favorizează tusea, ceea ce exercită presiune asupra sfincterului esofagian, reduce producţia de salivă, care neutralizează acizii stomacali, şi măreşte producţia de acizi digestivi corozivi.
Dacă te deranjează simptomele de BRGE, este posibil ca medicul să poată pune diagnosticul numai pe baza simptomelor descrise de tine. În anumite situaţii însă, medicul ar putea să sugereze anumite proceduri şi teste pentru a pune un diagnostic corect. Tranzitul baritat (radiografie cu bariu) implică înghiţirea unui lichid cu gust ca de cretă (bariu), care pune în evidenţă mucoasa tractului digestiv la radiografie şi eventuale anomalii ale acesteia.
Endoscopia digestivă superioară reprezintă o metodă de vizualizare directă a interiorului esofagului (precum şi stomacului şi duodenului) cu ajutorul unui tub flexibil, prevăzut cu o cameră video şi cu o sursă de lumină. Acesta îi permite medicului examinarea mucoasei esofagiene, precum şi recoltarea unei probe de ţesut (biopsie), care să fie trimisă pentru examinarea la microscop a modificărilor celulare (examen histopatologic).
Pentru diagnosticare, se mai recomandă şi ph-metria esofagiană (test care monitorizează cantitatea de acid de la nivelul esofagului cu ajutorul unui dispozitiv special (ph-metru) şi manometria, test care evaluează motilitatea (mişcările) şi presiunea la nivelul esofagului, prin plasarea unui cateter în esofag pe cale nazală.
