INTERVIU. Kinetoterapeut Goga: ÔÇ×Recuperarea, c├ót mai repede dup─â accident vascularÔÇť

1 2 jpg jpeg

Click! Sănătate: Care sunt principalele probleme de sănătate cu care se prezintă românii la kinetoterapeut?

Bogdan Goga: Kinetoterapia ┼či recuperarea medical─â ├«n Rom├ónia este ni┼čat─â pe dou─â sau trei direc┼úii. ├Än general, rom├ónul ajunge la kinetoterapeut cu o problem─â ortopedic─â: fractur─â, luxa┼úie, entors─â. Urmeaz─â cazurile neurologice, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau o form─â de parez─â. Rom├ónii cer ajutorul kinetoterapeutului c├ónd au o problem─â postural─â a coloanei, fie c─â vorbim de partea de durere a adultului sau de tulbur─âri de postur─â la copii: cifoz─â, o atitudine cifotic─â sau, mai rar, scolioz─â. Recuperarea medical─â are un rol important ┼či dup─â mastectomii sau ├«n cazuri urologice, cum este incontinen┼úa urinar─â. Este de ajutor ┼či ├«n tulbur─âri ORL, aici put├ónd fi vorba de vertij. Din p─âcate, recuperarea medical─â nu este bine dezvoltat─â ├«n Rom├ónia.

Cum ne afectează viaţa modernă sănătatea?

Cred c─â via┼úa modern─â ne-a f─âcut un mare deserviciu. Acum 100 de ani, oamenii f─âceau mai mult─â mi┼čcare ┼či, de┼či ne place sau nu s─â credem, noi suntem f─âcu┼úi s─â ne mi┼čc─âm, nu s─â st─âm. Omul avea un ciclu al mi┼čc─ârii, care se modifica ├«n func┼úie de anotimpuri, pentru c─â anumite gesturi le f─âcea iarna, altele vara ┼či altele prim─âvara, iar atunci exista un echilibru.

Ast─âzi, oamenii fac acelea┼či gesturi repetitive, indiferent de anotimp. Stau ├«n aceea┼či pozi┼úie ore la r├ónd, fie c─â stau la birou sau la volan, iar gesturile repetitive conduc la suprasolicitare ┼či la o ├«mb─âtr├ónire mai rapid─â a anumitor structuri, provoc├ónd coxartoz─â sau hernie de disc. Purtatul unei gen┼úi grele pe un singur um─âr, pozi┼úia pe care o avem st├ónd pe scaun, pozi┼úia ├«n care dormim, faptul c─â m├ónc─âm mai mult dec├ót are corpul nostru nevoie, aceste gesturi ne afecteaz─â, de asemenea, s─ân─âtatea.

Ce presupune mi┼čcarea pe care ar trebui s─â o facem?

S─â nu confund─âm mi┼čcarea cu sportul. Sunt mul┼úi oameni c─ârora li se spune c─â nu fac mi┼čcare ┼či se apuc─â de un sport la 30 sau la 40, de┼či nu au mai practicat vreo activitate fizic─â p├ón─â atunci ┼či ajung s─â dezvolte o problem─â articular─â. Mi┼čcarea ├«nseamn─â mobilizarea corpului c├ót mai des. De exemplu, dac─â am de mers 2 sta┼úii, nu iau autobuzul ┼či merg pe jos, dac─â stau la etajul 4, nu iau liftul, ci merg pe sc─âri. Trebuie s─â punem ├«n mi┼čcare mu┼čchi varia┼úi pentru a exista un echilibru.

La ce ar trebui să fim atenţi când cumpărăm o saltea sau o pernă?

Salteaua ar trebui s─â fie nici tare, nici moale, mai exact, atunci c├ónd presezi, ar trebui ca salteaua s─â-┼úi creeze senza┼úie de rigiditate. ├Än ceea ce prive┼čte perna, atunci c├ónd st─âm pe spate sau pe lateral, coloana ar trebui s─â fie dreapt─â. Acum au ap─ârut foarte multe perne ortopedice, ├«ns─â eu nu sunt adeptul pernelor sau al saltelelor cu spum─â de memorie, pentru c─â dac─â noi avem o tulburare ├«n postur─â, pernele ┼či saltelele vor lua acea memorie ┼či noi ne vom men┼úine pozi┼úia incorect─â. Somnul ar trebui s─â vin─â ca o reechilibrare a corpului pentru a ne rec─âp─âta vitalitatea. Nu trebuie s─â renun┼ú─âm la pern─â, deoarece atunci c├ónd dormim ├«n lateral mu┼čchii vor sta ├«n tensiune ├«ntreaga noapte.

Cum ne afecteaz─â o postur─â incorect─â s─ân─âtatea?

O tulburare postural─â va crea o suprasarcin─â la nivelul coloanei vertebrale, coloana lombar─â ├«┼či va pierde din curbur─â ┼či atunci toat─â greutatea va c─âdea pe discurile intervertebrale, ceea ce va provoca hernie de disc. Lumea caut─â s─â stea c├ót mai comod, ├«ns─â astfel organismul va consuma c├ót mai pu┼úin─â energie.

Să menţinem o poziţie corectă este un efort, deoarece creierul va căuta poziţia cea mai comodă. Pentru a avea o postură corectă, atunci când stăm pe scaun, picioarele ar trebui să stea într-un unghi de 90 de grade, este necesar un suport pentru partea lombară, iar dacă stăm la televizor sau la calculator, dispozitivul trebuie să fie la nivelul ochilor. Nu trebuie să aplecăm capul după telefon, ci să-l aducem pe acesta mai aproape de ochi, deoarece creierul va încerca să se apropie de centrul lui de interes.

În ce constă recuperarea medicală în cazul herniei de disc?

Depinde cui ne adres─âm, unui pacient care a avut opera┼úie sau unuia care a trecut deja prin interven┼úia chirurgical─â. Dac─â opera┼úia nu a avut loc, programul de recuperare are ni┼čte obiective clare. Primul const─â ├«n combaterea durerii, deoarece aceasta este principala cauz─â pentru care oamenii vin la doctor, nu pentru c─â li se pare c─â stau str├ómb.

Dup─â ce dep─â┼čim momentul dureros, cel mai adesea, durerea de spate vine cu o lips─â de mobilitate la nivelul coloanei vertebrale ┼či a unor mu┼čchi-cheie. Din acest motiv, trebuie s─â recre─âm mobilitatea ┼či s─â dezvolt─âm for┼úa muscular─â a anumitor grupe, dup─â care urmeaz─â coordonarea, mobilitatea ┼či corectarea posturii.

├Än func┼úie de ce obiectiv avem, ne folosim de diverse mijloace: tratament medicamentos, electroterapie, masaj sau exerci┼úii specifice, cum sunt cele cu greut─â┼úi dup─â ce s-a recuperat for┼úa muscular─â. C├ónd durerea iradiaz─â pe picior, dar f─âr─â s─â se piard─â for┼úa muscular─â, pot fi ├«ncercate exerci┼úii de kinetoterapie ├«n cazul herniilor de disc. ├Än schimb, dac─â persoana simte o sl─âbiciune a mu┼čchilor, este recomandat─â interven┼úia chirurgical─â.

La ce trebuie să fie atenţi părinţii pentru a vedea din timp tulburările de postură la copii?

P─ârin┼úii ar trebui s─â urm─âreasc─â pozi┼úia capului. Dac─â traseaz─â o linie imaginar─â de la ureche, ea ar trebui s─â coboare perpendicular p├ón─â la glezn─â. Dac─â ea este mai ├«n fa┼ú─â sau mai ├«n spate, atunci este vorba de o tulburare postular─â ┼či ar trebui s─â mearg─â la un medic specialist pentru o evaluare.

Dacă se uită din spate la copil, atunci umerii ar trebui să fie drepţi. De asemenea, îl pot dezbrăca pe cel mic, după care să-l aplece în faţă de la mijloc, iar orice inegalitate în trunchi necesită un consult.

Greut─â┼úile sau ├«nc─âl┼ú─âmintea neadecvat─â pot provoca o atitudine scoliatic─â, nu scolioz─â. Din acest motiv, ghiozdanele nu ar trebui purtate pe un singur um─âr, ci pe ambii, bretelele trebuie s─â fie bine str├ónse pe l├óng─â corp, astfel ├«nc├ót s─â nu po┼úi b─âga m├óna ├«ntre ghiozdan ┼či spate. Dac─â ghiozdanul at├órn─â pe spate, organismul se va contrabalansa, se va apleca u┼čor ├«n fa┼ú─â, iar postura va fi incorect─â.

Ce provoacă apariţia limfedemului după operaţia de mastectomie?

Exist─â anumi┼úi factori favorizan┼úi, cum ar fi c─âratul unei greut─â┼úi pe acea m├ón─â, orice zg├órietur─â ori arsur─â, haine care foarte str├ómte sau statul la c─âldur─â. Atunci c├ónd lumea se g├ónde┼čte la kinetoterapeut crede c─â el poate s─â rezolve orice, ├«ns─â ┼či acest domeniu are anumite specializ─âri. Nu orice kinetoterapeut poate s─â lucreze eficient cu pacien┼úii cu limfedem, deoarece tratamentul trebuie s─â fie specializat.

Prin drenaj limfatic se urm─âre┼čte sc─âderea limfedemului. Acesta cuprinde drenajul limfatic manual, prin care terapeutul, cu ajutorul m├óinilor, creeaz─â zone mai sc─âzute de presiune, ├«n care s─â se duc─â limfa. Urmeaz─â o serie de exerci┼úii, deoarece pompa muscular─â poate redirec┼úiona limfa. Dup─â drenaj se realizeaz─â o bandajare, care s─â sus┼úin─â acas─â ce a fac─â terapeutul ├«n cabinet. Este necesar─â ┼či educa┼úia pacientului, prin care este sf─âtuit s─â nu se zg├órie, s─â nu se taie, s─â nu doarm─â pe acea m├ón─â etc.

De ce ne trezim cu dureri de spate?

├Än acest caz, fie suprafa┼úa pe care dormim nu este cea adecvat─â, fie suferim de un reumatism inflamatoriu autoimun ┼či atunci ar trebui s─â cerem sfatul medicului. Dac─â suferim de dureri, atunci ar trebui s─â g─âsim o pozi┼úie de somn ├«n care s─â nu ne doar─â corpul. O persoan─â care nu s-a odihnit va resim┼úi automat durerile la o intensitate mult mai mare.

Cum contribuie kinetoterapia la recuperarea dup─â un accident vascular cerebral?

Accidentul vascular cerebral este at├ót de rapid invalidant ├«nc├ót ├«n 1-2 ore sau aproape imediat nevoile de baz─â, cum sunt alimenta┼úia, deplasarea sau cele igienice, se pierd ┼či este o traum─â imens─â, mai ales c─â cele mai multe persoane nu au avut niciun semn sau nu au ┼čtiut cum s─â-┼či traduc─â semnele.

Persoana trebuie rapid recuperat─â pentru a nu se pierde mobilitatea muscular─â. Accidentul vascular nu cauzeaz─â o problem─â ├«n for┼úa muscular─â sau ├«n amplitudinea de mi┼čcare, ci ├«n controlul motor. Pacien┼úii nu mai pot s─â dea comanda din creier s─â mi┼čte m├óna ┼či, automat, ceea ce nu se folose┼čte se transform─â ┼či se pierde.

├Än timp, c├ónd va reveni comanda, mu┼čchiii vor fi deja atrofia┼úi. Din acest motiv, este important ca recuperarea medical─â s─â aib─â loc c├ót mai repede dup─â AVC.

CV

Absolvent Facultatea de Kinetoterapie din cadrul Universit─â┼úii Na┼úionale de Educa┼úie Fizic─â ┼či Sport, Bucure┼čti

Fondator al Centrului Terapie pentru Mi┼čcare

Fizioterapeut ├«n cadrul sec┼úiei de Anestezie ┼či Terapie Intensiv─â a Institutului Clinic Fundeni

Asistent universitar la Facultatea de Kinetoterapie, UNEFS, Bucure┼čti.