INTERVIU. Dr. Camelia Berghea: „Veninurile de insecte pot produce alergii“
Click! Sănătate: De câte tipuri sunt alergiile?
Dr. Camelia Berghea: Reacţiile alergice sunt răspunsuri exagerate ale sistemului imun, declanşate de substanţe prezente în mod obişnuit în jurul nostru şi pe care indivizii care nu sunt alergici le tolerează.
Un astfel de răspuns alergic poate fi indus de alimente, medicamente, veninuri de insecte şi, cel mai frecvent, de alergenele aeropurtate de tipul prafului de casă, polenurilor, mucegaiurilor etc.
În funcţie de timpul necesar pentru instalarea simptomelor, vorbim despre reacţii imediate (minute-ore de la expunere) şi reacţii tardive (ore – zile). Formele de manifestare variază de la suferinţe alergice ale pielii (dermatită atopică, urticarii), la afectări ale tractului respirator (rinită alergică, astm), ocular (conjunctivite), digestiv (esofagită eozinofilică, enteropatii, proctite, intoleranţă la gluten etc.) până la afectări sistemice de tip şoc anafilactic.
C.S.: Ce teste sunt necesare pentru diagnosticarea alergiilor?
Testele pentru identificarea sensibilizării la diverse alergene se pot efectua oricând există o suspiciune în acest sens, indiferent de vârsta pacientului.
Metodele utilizate sunt testele cutanate alergologice, analizele specifice de sânge sau chiar ambele. Spre exemplu, în cazul alergiilor alimentare, un test cutanat pozitiv confirmă sensibilizarea la o anumită proteină, în timp ce determinarea unor tipuri speciale de anticorpi în sânge ajută la identificarea unor date de prognostic şi a unor posibile reacţii încrucişate între alimente.
:
În funcţie de vârsta pacienţilor, predomină anumite forme de manifestare a bolilor alergice. Astfel, în primii ani de viaţă sunt foarte frecvente alergiile alimentare şi dermatita atopică.
În dinamică, alergiile alimentare se vindecă, dermatita, de asemenea. Apar însă rinitele alergice şi astmul, cu debut frecvent atât la copil, cât şi la adultul tânăr.
:
O dietă echilibrată şi un stil de viaţă sănătos ajută la dezvoltarea unui sistem imun echilibrat. În momentul de faţă există în literatura de specialitate date ce sugerează că introducerea devreme în dieta copiilor la risc (şi nu evitarea, aşa cum se recomanda clasic) a alimentelor cu potenţial alergenic, ar putea preveni dezvoltarea alergiilor. În cazul în care copilul deja suferă de o alergie alimentară, scoaterea din dietă a alimentelor pentru o perioadă variabilă de timp (luni - ani) ajută la vindecare.
:
Termenul de rinită defineşte o suferinţă inflamatorie a mucoasei nazale. Cauze de rinită sunt multiple: alergii, infecţii, medicamente etc. şi nu de puţine ori se întâlnesc asocieri de factori la acelaşi pacient.
:
La copii sunt frecvente otitele şi sinuzitele datorate rinitei alergice netratate;complicaţii de tip sinuzită pot să apară şi la adultul cu rinită alergică severă, în care predomină obstrucţia, în formele de rinită cu polipi nazali. De asemenea, rinita alergică este considerată factor de risc pentru dezvoltarea astmului, evoluţia către astm putând fi modificată prin terapiile de desensibilizare alergen specifice.
:
C.B.: Într-adevăr, există asemănări între o rinită alergică şi o banală răceală şi nu de puţine ori sunt confundate. Pacientul poate să bănuiască o cauză alergică dacă simptomele sunt repetitive, sunt corelate cu expunerea la un anumit alergen (ori de câte ori şterg praful, ori de câte ori merg la bunicii care au pisică etc.), au evoluţie sezonieră etc.
Întâlnirea cu medicul de familie cu siguranţă este de folos în orientarea către medicii specialişti, care, prin investigaţii de specialitate pot identifica factorul declanşator al manifestărilor alergice şi pot confirma astfel natura alergică a suferinţei pacientului.
:
Aparatele de aer condiţionat pot fi sursă de mucegaiuri sau de polen şi pot agrava, astfel, manifestările alergice ale pacientului expus. Schimbarea periodică a filtrelor înlătură acest potenţial dezavantaj.
Pentru un pacient alergic la polenuri este chiar de preferat utilizarea aerului condiţionat în locul ferestrelor deschise cel puţin în prima parte a zilei, pentru a împiedica pătrunderea polenului în casă.
:
Imunoterapia alergen specifică este considerată singura formă de tratament ce poate modifica răspunsul imun al pacientului alergic în sensul de inducere a toleranţei faţă de un anumit alergen. Tratamentul constă în administrarea repetată şi de lungă durată (3 – 5 ani) a unor extracte standardizate de alergen, selectate în funcţie de tipul de alergie de care suferă pacientul.
Posibil de administrat pe cale injectabilă sau sub limbă, tratamentul se începe de obicei sub supravegherea medicului alergolog şi se continuă acasă, cu modificări ale schemelor de tratament pe parcurs, în funcţie de eventuale probleme de sănătate ale pacientului.
:
Există particularităţi legate de zone geografice şi de obiceiuri culinare.
Teoretic, orice proteină alimentară poate fi implicată în declanşarea unei reacţii alergice, însă alimentele cel mai frecvent implicate în declanşarea unei reacţii alergice sunt proteinele din laptele de vacă, ou, alune, arahide, soia, grâu, peşte, fructe de mare.
:
?
În interiorul locuinţelor personale sau în instituţii, suntem expuşi, în primul rând, la acarienii din praful de casă. Adaptaţi perfect la modul nostru de viaţă, sunt imposibil de înlăturat complet, însă o serie de măsuri de curăţenie (aspirare zilnică, utilizarea de huse impermeabile, substanţe acaricide, spălarea lenjeriilor la temperaturi înalte etc.) ajută la reducerea expunerii la acarieni.
Tot din categoria alergenilor de interior fac parte unele specii de mucegaiuri, riscul de expunere fiind redus prin păstrarea unor condiţii optime de umiditate, înlăturarea igrasiei, aplicarea periodică de soluţii anti-mucegai pe suprafeţele ce favorizează dezvoltarea fungilor (ex: instalaţii sanitare).
Dr. Camelia Berghea
CV
Medic primar alergologie
Doctor în medicină
Membru Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică
Membru Academia Europeană de Alergologie şi Imunologie
