Dr. Tamasescu: ÔÇ×Bolile cardiovasculare sunt frecvente la tineri, deci e necesar un bilan┼ú biologic complet de la v├órsta de 30 aniÔÇŁ

1 2 jpg jpeg

Cine prezint─â un risc mai mare s─â sufere de boli de inim─â dintre femei ┼či b─ârba┼úi?

├Än compara┼úie cu b─ârba┼úii, femeile sunt supuse unui risc mai mic pentru bolile de inim─â. Acest lucru a fost pus pe seama estrogenilor care cresc nivelul colesterolului bun ┼či au efect vasodilatator. Avantajul se pierde odat─â cu intrarea la menopauz─â, dac─â nu se urmeaz─â o terapie de substitu┼úie estrogenic─â sau dac─â femeia este o veche fum─âtoare.

Beneficiul asupra inimii al administrării de estrogeni după menopauză este controversat. Studii recente au arătat că acest lucru depinde foarte mult de momentul la care se iniţiază tratamentul cu estrogeni. Femeile care încep tratamentul de substituţie hormonală în jurul instalării menopauzei au un risc cu 30% mai mic pentru boli coronariene decât cele care nu iau deloc. Femeile care încep terapia cu estrogeni la zece sau mai mulţi ani după instalarea menopauzei ori după vârsta de 60 de ani nu obţin niciun beneficiu.

Ce probleme cardiace pot apărea în lipsa unui diagnostic precoce?

Exist─â boli de inim─â care, dac─â nu sunt depistate la timp, au drept consecin┼ú─â moartea subit─â cardiac─â. De exemplu, cardiomiopatia hipertrofic─â este frecvent ├«nt├ólnit─â ┼či poate fi diagnosticat─â ├«n cele mai multe cazuri prin efectuarea unei ecografii cardiace. ├Än cazuri rare, se recomand─â screenigul unor muta┼úii genetice. Alte boli, cum sunt displazia aritmogen─â de ventricul drept, necesit─â efectuarea unui RMN cardiac pentru confirmare. Ca ├«n cazul altor afec┼úiuni, un screening periodic prin metodele neinvazive prezentate mai sus este indicat tuturor, de la o anumit─â v├órst─â.

Moartea subit─â nu are legatur─â cu c├ót─â mi┼čcare facem. Aceasta are la origine boli congenitale sau dob├óndite care n-au fost diagnosticate la timp. La ora actual─â, exist─â programe de screening care permit identificarea riscurilor ├«nainte de implicarea ├«n activit─â┼úi sportive intense. De aceea, le-a┼č recomanda celor care exerseaz─â mai mult, celor care particip─â la maratoane sau activit─â┼úi de cycling, s─â realizeze un astfel de screening anual. Exist─â modalit─â┼úi de diagnostic non-invazive: electrocardiograma de repaus, ecografia cardiac─â, testul de efort ECG, ecografie de stres, angioCT coronarian, RMN cardiac.

Cum recunoa┼čtem un infarct?

Infarctul miocardic este o afec┼úiune acut─â, care se manifest─â prin astuparea uneia dintre arterele coronare. Infarctul miocardic acut se recunoa┼čte clinic prin durere toracic─â tipic─â cu caracter de ghear─â, presiune, ap─âsare, cu durat─â prelungit─â, cu iradiere la nivelul membrului superior st├óng, al bra┼úelor sau mandibulei, simptome care-l determin─â pe pacient s─â se prezinte de urgen┼ú─â la spital. O categorie aparte de pacien┼úi o reprezint─â cei cu durere toracic─â atipic─â, cum sunt v├órstnicii sau diabeticii care au ischemie miocardic─â silen┼úioas─â.

├Än cazul producerii unui infarct, pacientul ar trebui s─â-┼či administreze nitroglicerin─â sublingual sau puffuri ┼či s─â se adreseze unui serviciu medical de urgen┼ú─â (112). Odat─â diagnosticat infarctul miocardic acut, se recomand─â efectuarea unei coronarografii ├«n primele 12 ore de la debutul durerii toracice ┼či implantarea unui stent la nivelul vasului responsabil de infarct.

Cite┼čte ┼či: Recuperarea dup─â infarct, pas cu pas

Ce analize sunt recomandate pentru depistarea la timp a bolilor cardiovasculare?

Pentru pacien┼úii cu suspiciune de boal─â cardiac─â ischemic─â, recomand─âm modalit─â┼úi de diagnostic non-invazive, precum electrocardiograma de repaus, ecografia cardiac─â, testul de efort ECG, ecografie de stres, angioCT coronarian sau RMN-ul cardiac. Bolile cardiovasculare sunt din ce ├«n ce mai frecvente la tineri, de aceea un bilan┼ú biologic complet ├«nc─â de la v├órsta de 30 ani ar fi necesar. Exist─â analize de s├ónge ┼či pentru depistarea precoce a diabetului zaharat (de ex. glicemie, test de toleran┼ú─â la glucoz─â, hemoglobin─â glicozilat─â), a dislipidemiei (frac┼úiuni lipidice din s├ónge-colesterol total, trigliceride, LDL, HDL).

Care sunt metodele folosite pentru diagnosticare ┼či tratament?

Exist─â modalit─â┼úi imagistice moderne de diagnostic (RMN cardiac, angioCT) care sunt destul de accesibile ├«n ultimul timp ┼či care ne ajut─â ├«n vederea stabilirii unui diagnostic corect ┼či implicit a unui tratament adecvat. Cu toate acestea, ra┼úionamentul clinic r─âm├óne esen┼úial.

Cardiologia a progresat mult ├«n ultimii 20 ani: de exemplu, ├«n cazul infarctului miocardic acut am trecut de la ÔÇ×era trombolizeiÔÇŁ la , ÔÇ×era angioplastiei coronarieneÔÇŁ, cu reducerea semnificativ─â a mortalit─â┼úii postinfarct. De asemenea, pacien┼úii cu stenoz─â aortic─â str├óns─â inoperabili ├«n trecut datorit─â comorbidit─â┼úilor, actual au o rezolvare prin implantarea unei valve percutan (TAVI). Nu ├«n ultimul r├ónd, multe din interven┼úiile cardio se realizeaz─â acum prin metode minim invazive.

Ce avantaje ofer─â tehnicile minim invazive comparativ cu chirurgia clasic─â?

Cardiologia interven┼úional─â care ofer─â solu┼úii minim-invaziveare multiple avantaje: riscul mai mic de s├óngerare, riscul sc─âzut de infec┼úii, perioada de spitalizare mai scurt─â, reducerea intensit─â┼úii durerilor postoperatorii, recuperarea u┼čoar─â. Decizia de a folosi una din aceste modalit─â┼úi de tratament se stabile┼čte ├«n func┼úie de patologia concomitent─â a bolii de baz─â, de specifica┼úii anatomice.

Alte boli care pot fi tratate prin cardiologie interven┼úional─â sunt boala arterial─â periferic─â, cu o rat─â de succes de 80%, de┼či uneori este necesar un tratament hibrid (interven┼úional plus chirurgie vascular─â clasic─â), datorit─â complexit─â┼úii leziunilor vasculare, precum ┼či unele valvulopatii (de exemplu TAVI, pentru pacien┼úii cu stenoz─â aortic─â str├óns─â eligibili).

Există cazuri în care este preferabilă chirurgia cardiacă clasică, cum ar fi cel al bolii cardiace ischemice. Aici mă refer la boala coronoriană trivasculară cu leziuni severe, care nu pot fi rezolvate intervenţional.

Ce recomandări aveţi pentru menţinerea sănătăţii inimii?

Pe l├óng─â modificarea alimenta┼úiei, trebuie s─â facem sport regulat ┼či s─â renun┼ú─âm la fumat.

Dieta bogat─â ├«n gr─âsimi determin─â formarea pl─âcilor de aterom prin depunerea colesterolului ├«n pere┼úii arterelor, favoriz├ónd sau acceler├ónd ateroscleroza care st─â la originea apari┼úiei majorit─â┼úii bolilor cardiovasculare. Ateroscleroza se manifest─â frecvent la nivelul arterelor inimii (arterele coronare), cu apari┼úia bolii cardiace ischemice. Asta ├«nseamn─â, pe scurt, c─â trebuie s─â ne ferim ├«n continuare de gr─âsimi pe care le ├«nlocuim cu legume, fructe, pe┼čte, cereale integrale. Elimin─âm pr─âjelile ┼či evit─âm excesul de gr─âsimi animale ┼či de zah─âr. Exerci┼úiul fizic regulat este recomandat la un nivel minim de 30 minute, 5-7 zile pe s─âpt─âm├ón─â.

Odat─â diagnosticat cu o afec┼úiune cardiovascular─â, pacientul trebuie s─â-┼či urmeze tratamentul conform indica┼úiei medicului, s─â-┼či controleze factorii de risc cardiovasculari ┼či s─â efectueze controale periodice.

2 jpg jpeg

Dr. Georgiana Tamasescu, medic specialist cardiologie , Spitalul Sanador