Dr. ┼×tefan Ioan Florian: ÔÇ×Trebuie s─â men┼úinem creierul activ ├«n permanen┼ú─âÔÇŁ

1 2 jpg jpeg

- Opera┼úiile pe creier sunt proceduri foarte delicate, care implic─â nu doar un medic priceput, ci ┼či o serie de tehnologii complexe. Cum a evoluat neurochirurgia ├«n ultimii 20 de ani, din acest punct de vedere?

Neurochirurgia, o specialitate atât de delicată, care necesită un diagnostic de o mare precizie, intervenţii chirurgicale precise efectuate într-un spaţiu foarte limitat, este în mod evident dependentă de progresele tehnologice apărute în ultimele decenii.

Dac─â ├«n ceea ce prive┼čte diagnosticul, cea mai important─â evolu┼úie a fost introducerea Tomografiei computerizate ├«n anii 1970 si a Rezonan┼úei magnetice ├«n anii 1980, perfec┼úion─ârile aduse acestor metode diagnostice ne permit ca ast─âzi s─â putem nu doar identifica o anumit─â leziune cu o mare precizie, dar sa putem afla care sunt raporturile acesteia cu ariile cu func┼úii deosebite cum sunt vederea, vorbirea, mi┼čcarea diferitelor segmente ale membrelor prin RMN-ul func┼úional. Spectroscopia RMN ne poate oferi indica┼úii despre natura leziunii, dac─â este tumor─â, infec┼úie sau un proces inflamator, iar tractografia ne permite identificarea principalelor tracturi de fibre nervoase din creier ┼či m─âduv─â precum ┼či rela┼úia lor cu o tumor─â, ajut├ónd chirurgul s─â aleag─â calea optim─â pentru a nu intersecta aceste tracturi ┼či a evita astfel posibile deficite neurologice. ├Än prezent, tot mai multe centre utilizeaz─â rezonan┼úa magnetic─â intraoperatorie, pentru a elimina complet o tumor─â cerebral─â infiltrativ─â ┼či a cre┼čte astfel ┼čansele pacientului. Pentru a cre┼čte gradul de utilizare a rezonan┼úei magnetice intraoperatorii au fost dezvoltate echipamente ┼či instrumente chirurgicale non-feromagnetice care pot fi utilizate in timpul examin─ârii prin rezonan┼ú─â magnetic─â. Angiografia prin tomografie computerizat─â a devenit ast─âzi metoda de prima inten┼úie ├«n diagnosticul accidentelor vasculare cerebrale si a cauzelor acestora, fie c─â vorbim de accidente ischemice sau de cele hemoragice. Iar angiografia cu substrac┼úie digital─â, adic─â injectarea de substan┼úe radioopace in circula┼úia cerebral─â sau a m─âduvei spin─ârii ┼či ├«nl─âturarea opacifierii date de structurile osoase, ofer─â imagini de o claritate inegalabil─â. Acestea ar fi doar c├óteva exemple privitoare la diagnosticul pre-, intraoperator ┼či postoperator.

Progrese mari au fost realizate ├«n ultimii ani ├«ns─â ┼či ├«n domeniul interven┼úiilor neurochirurgicale. Sistemele de neuronaviga┼úie, care reprezint─â ├«n fapt o aplica┼úie ├«n practica neurochirurgical─â preluat─â din tehnologia de ÔÇ×┼úintireÔÇŁ din avia┼úia militar─â, ofer─â neurochirurgului posibilitatea localiz─ârii precise a proceselor patologice in interiorul cutiei craniene sau a canalului rahidian. ├Än fapt este un sistem prin care informa┼úiile imagistice oferite de rezonan┼ú─â magnetic─â ┼či tomografia computerizat─â sunt utilizate in timpul opera┼úiei pentru a dirija neurochirurgul s─â ajung─â direct la leziunea de operat. Este un fel de sistem GPS prin care neurochirurgul poate selecta calea cea mai scurt─â ┼či mai sigur─â de a ajunge la leziunile situate profund in creier. ├Än mod similar, la nivelul coloanei vertebrale utilizarea neuronaviga┼úiei ajut─â chirurgul ├«n plasarea c├ót mai exact─â, pe traiectul cel mai potrivit a ┼čuruburilor de fixare ├«ntr-o fractur─â de coloan─â, spre exemplu. Aceast─â tehnologie a dus la o chirurgie c├ót mai minim invaziv─â fa┼ú─â de structurile nervoase extrem de delicate, fiind ├«n ultim─â analiz─â ├«n beneficiul pacientului.

Microscoapele operatorii au evoluat de asemenea at├ót sub raportul sistemelor optice, care ofer─â o imagine tridimensional─â intraoperatorie la m─âriri de p├ón─â la 24 sau 28 de ori, dar ┼či sub raportul manevrabilit─â┼úii. Microscoapele de ultim─â genera┼úie permit fuzionarea tuturor datelor imagistice cu cele din timp real, permi┼ú├ónd neurochirurgului s─â vad─â ├«n permanen┼ú─â unde se afl─â ├«n raport cu leziunea pe care o opereaz─â, ci chiar si ce se afl─â ├«n spatele acesteia, ce structuri vasculare sau nervoase se afl─â pe ÔÇ×partea nev─âzut─â a luniiÔÇŁ, ca s─â folosesc un termen din astrologie. ├Än plus, filtrele de culoare cu care sunt dotate aceste aparate permit injectarea unor substan┼úe fluorescente care ajut─â chirurgul s─â identifice eventuale resturi tumorale invizibile in lumina natural─â sau s─â vad─â circula┼úia cerebral─â in cazul opera┼úiei pentru un anevrism sau malforma┼úie vascular─â.

Vorbind de echipamente optice, ├«n ultimii 15 ani a cunoscut o dezvoltare impresionant─â aplica┼úia endoscopiei ├«n neurochirurgie, ast─âzi fiind anumite interven┼úii care se efectueaz─â doar endoscopic, cum este abordul endonazal e endoscopic pentru adenoamele hipofizare sau unele tumori de la baza craniului. Dar utilizarea endoscopului a fost extins─â ┼či ├«n chirurgia spinal─â, in special ├«n tratamentul herniei de disc. Nu este mai putin adev─ârat c─â endoscopul este utilizat tot mai mult si in completarea opera┼úiilor la microscop, pentru vizualizarea zonelor situate in unghiuri ascunse c├ómpului operator oferit de microscop, pentru a vedea ÔÇ×dup─â col┼úÔÇŁ dac─â ├«mi este permis─â s─â m─â exprim a┼ča.

Un alt domeniu care a cunoscut o dezvoltare impetuoas─â ├«n ultimele dou─â decenii ┼či care de asemenea vine ├«n sprijinul cre┼čterii siguran┼úei pacientului este cel al monitoriz─ârii neurofiziologice intraoperatorii. Nu voi intra ├«n detalii de natur─â tehnic─â, dar vreau s─â subliniez faptul ca aceast─â tehnologie permite chirurgului s─â p─âtrund─â mai ad├ónc ┼či s─â opereze mai exact asupra unor leziuni localizate ├«n trunchiul cerebral, ├«n m─âduva spin─ârii, ├«n vecin─âtatea unor structuri nervoase extrem de delicate cum sunt nervii cranieni. ┼×i tot aceste tehnici de monitorizare ├«i spun chirurgului c├ónd s─â se opreasc─â ├«nainte de a fi prea t├órziu, av├ónd ├«n vedere c─â opera┼úia se desf─â┼čoar─â ├«n structuri de importan┼ú─â func┼úional─â deosebit─â, uneori chiar vital─â.

Chirurgia robotic─â face ├«n prezent primii pa┼či ┼či ├«n domeniul neurochirurgiei, ├«n special al chirurgiei spinale. ├Än patologia cerebral─â, ├«ncerc─ârile efectuate p├ón─â acum cu actuala genera┼úie de robo┼úi nu au dovedit c─â ar fi aplicabile cu beneficii pentru pacient, dar a┼ča cum am spus, ne afl─âm la ├«nceput de drum ├«n acest domeniu, iar noile genera┼úii de robo┼úi din viitor s-ar putea s─â ne dovedeasc─â utilitatea lor.

Toate aceste progrese tehnologice din ultimele decenii vin ├«n ajutorul neurochirurgului pentru a facilita un act chirurgical mai exact, cu ÔÇ×daune colateraleÔÇŁ c├ót mai reduse pentru pacient, pentru c─â actul chirurgical ├«n sine este un procedeu invaziv, nenatural, este o imixtiune mai mult sau mai pu┼úin agresiv─â a omului ├«n interiorul unui sistem de o complexitate inimaginabil─â.

Vorbind de metodele de educare ┼či de formare, progresele tehnologice din ultimii ani au produs o profund─â schimbare ┼či ├«n acest domeniu. Dincolo de accesul la informa┼úie, care este uluitor ├«n ultimul timp, ast─âzi tinerii ├«n formare au posibilitatea de a exersa ┼či, prin programe de realitate virtual─â, pot urm─âri opera┼úii live sau pot accesa site-uri dedicate interven┼úiilor neurochirurgicale cu explica┼úii oferite de chirurgi cu o mare experien┼ú─â. Tratatele de neurochirurgie de ast─âzi sunt de cele mai multe ori prev─âzute ┼či cu link-uri de vizualizare online a interven┼úiilor chirurgicale ilustrative pentru diverse patologii, f─âr─â a mai vorbi de aplica┼úiile de pe telefoanele mobile care permit o informare imediat─â asupra celor mai variate domenii ale patologiei. Aici este ├«ns─â o capcan─â care cu greu poate fi evitat─â, accesul at├ót de facil la informa┼úie poate duce ┼či la o superficialitate ├«n g├óndire, ├«n aprofundarea cuno┼čtin┼úelor teoretice, ├«n ├«nv─â┼úare. Iar toat─â aceast─â adev─ârat─â avalan┼č─â de informa┼úie trebuie selectat─â, la fel ca ├«n orice alt domeniu, trebuie s─â ├«nve┼úi s─â separi ÔÇ×neghina de secar─âÔÇŁ. ┼×i ├«n niciun caz faptul c─â ai v─âzut o sut─â de filme cu opera┼úii nu poate ├«nlocui nicio singur─â opera┼úie efectuat─â de tine.

- Care sunt cele mai frecvente afecţiuni ale pacienţilor care vă ajung pe masa de operaţie?

Neurochirurgia din centrul nostru, din Cluj-Napoca, la fel ca ┼či ├«n alte centre din ┼ú─âri cu o neurochirurgie avansat─â, este cea a specialistului ├«ntr-un anumit domeniu, al neurochirurgului cu o experien┼ú─â mai larg─â ├«ntru-un domeniu al neurochirurgiei. Chiar dac─â ├«n preg─âtirea noastr─â suntem antrena┼úi s─â facem cele mai multe dintre procedurile neurochirurgicale, ├«n timp am reu┼čit s─â selectez ┼či s─â ├«ndrum colegii spre domenii mai ├«nguste, dar ├«n care s─â ofere cea mai ├«nalt─â expertiz─â. A┼ča se face c─â ├«n centrul nostru avem neurochirurgi cu o experien┼ú─â mai mare ├«n chirurgia spinal─â, al┼úii au experien┼ú─â ├«n chirurgia endoscopic─â, sunt colegi care au mare experien┼ú─â ├«n chirurgia neuro-oftalmologic─â, al┼úii ├«n cea pediatric─â, precum ┼či colegi specializa┼úi ├«n traumatologie sau neurochirurgia vascular─â sau neuro-oncologie. Desigur ca unii colegi pot avea experien┼ú─â mai mare ├«n dou─â sau trei domenii. Important este ca ei s─â poat─â oferi cea mai bun─â solu┼úie pentru pacient, prin prisma experien┼úei personale.

├Än ceea ce m─â prive┼čte, am o experien┼ú─â mare ├«n chirurgia tumorilor cerebrale, una dintre cele mai mari din lume, cu peste 5000 de cazuri operate. De asemenea, am o foarte mare experien┼ú─â ├«n neurochirurgia vascular─â, a anevrismelor cerebrale ┼či a malforma┼úiilor vasculare cerebrale, dar ┼či ├«n patologia pediatric─â, ├«ncep├ónd cu malforma┼úiile congenitale ale sistemului nervos. De┼či pot spune c─â am o vast─â experien┼ú─â ┼či ├«n chirurgia spinal─â, pentru c─â am introdus ├«n ultimii 15 ani majoritatea tehnicilor de fixare care ast─âzi se practic─â ├«n clinica noastr─â, timpul fizic, presiunea pacien┼úelor cu patologii cerebrale care nu prea suport─â am├ónare m-au determinat ca ├«n timp s─â-mi ÔÇ×restr├óngÔÇŁ domeniul de practic─â zilnic─â la patologia creierului.

Cele mai multe cazuri pe care le operez sunt cele de tumori cerebrale ┼či de patologie vascular─â cerebral─â. Dar sunt lini┼čtit pentru c─â al─âturi de mine, ├«n colectivul pe care l-am format de-a lungul anilor, sunt ┼či colegi care au o experien┼ú─â extrem de bogat─â ├«n chirurgia spinal─â ┼či ├«n chirurgia cerebral─â. Sunt mul┼úumit c─â dac─â eu plec din clinic─â, ea func┼úioneaz─â ├«n parametrii normali, nu se ÔÇ×├«nchideÔÇŁ a┼ča cum se ├«nt├ómpl─â ├«n alte clinici ├«n care dac─â profesorul pleac─â ├«n concediu activitatea din clinic─â ├«ntra ├«n ÔÇ×modul de avarieÔÇŁ.

- Efectuaţi sute de intervenţii chirurgicale pe an. Care a fost cel mai dificil caz rezolvat cu succes?

Aceasta este o ├«ntrebare la care ├«mi este imposibil s─â r─âspund, pentru simplul motiv c─â ├«n fiecare s─âpt─âm├ón─â ajung s─â operez cazuri cu o dificultate major─â, multe dintre ele considerate inoperabile. Ajung la mine cazuri care sunt nu doar la ÔÇ×second opinionÔÇŁ (a doua opinie), ci chiar la ÔÇ×third opinionÔÇŁ (a treia opinie). ┼×i cele mai multe dintre aceste cazuri sunt rezolvate cu succes, astfel c─â mi-e greu s─â spun c─â un copil cu tumor─â gigant─â pe care am operat-o cu succes este o realizare mai mare dec├ót opera┼úia la un t├ón─âr cu hemoragie cerebral─â c─âruia i-am salvat via┼úa. Sau o tumor─â care se ├«ntinde pe mai multe regiuni ale bazei craniului la o persoan─â v├órstnic─â care a fost r├ónd pe r├ónd respins─â de alte centre pentru c─â nu poate fi operat─â, dar care a fost scoas─â ├«n totalitate f─âr─â niciun deficit ar fi un caz mai de succes dec├ót un copil nou-n─âscut de c├óteva ore cu o malforma┼úie spinal─â complex─â ┼či care dup─â opera┼úie mi┼čc─â picioru┼čele.

A┼ča cum nu sunt doi oameni la fel, nu exist─â nici dou─â patologii absolut identice, uneori chiar o opera┼úie relativ simpl─â se poate complica, a┼ča ├«nc├ót nu obi┼čnuiesc s─â fac compara┼úii de acest fel. Pentru fiecare pacient, pentru apar┼úin─âtorii lui, opera┼úia lui este cea mai dificil─â, iar bucuria, u┼čurarea, lini┼čtea aduse de succesul opera┼úiei nu pot fi egalate de nimic. Sunt foarte multe cazuri extrem de dificile pe care le-am operat cu succes, dar cele care ├«mi r─âm├ón ├«n memorie sunt cele ├«n care, de┼či ┼čtiu c─â am f─âcut tot ce a depins de mine, evolu┼úia lor a fost departe de cea sperat─â.

- De ce are nevoie un neurochirurg bun pentru a deveni excelent?

Trebuie s─â se ├«n┼úeleag─â faptul c─â toate tehnologiile moderne ajut─â, dar nu ├«nlocuiesc g├óndirea neurochirurgului, perspicacitatea creierului neurochirurgului de a distinge normalul de patologic, de a intui ├«n fiecare clip─â ce consecin┼úe poate avea urm─âtorul gest, de a coordona m├óinile chirurgului cu precizie ┼či delicate┼úe, alteori cu fermitate gradual─â, de a g─âsi ├«n fiecare moment solu┼úia optim─â, de a repara ceea ce poate fi reparat ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, de a se opri la timp, ├«nainte de a produce daune ireparabile. Actul chirurgical este, ├«n primul r├ónd, un proces de g├óndire continu─â ┼či abia apoi un act de manualitate. Iar toate acestea nu vin dintr-odat─â, tot acest complex de g├óndire ┼či dexteritate practic─â, care poate fi numit ┼či experient─â, se c├ó┼čtig─â ├«n timp, ├«n mii de ore de practic─â, ├«ncep├ónd cu gesturile cele mai simple, cu etapele cele mai simple din opera┼úii, cu exerci┼úii ├«n laboratoare experimentale, cresc├ónd apoi treptat complexitatea gesturilor, a timpilor operatori, p├ón─â la a ajunge a face opera┼úii din ce ├«n ce mai complexe. Nu exist─â chirurg ÔÇ×n─âscutÔÇŁ, cred doar ├«n chirurgul ÔÇ×f─âcutÔÇŁ, educat, muncit cu nenum─ârate ore de studiu de literatur─â de specialitate ┼či nenum─ârate ore de practic─â ├«n laboratoare ┼či ├«n sala de opera┼úii, cred ├«n chirurgul care g├ónde┼čte de 10 ori ├«nainte s─â taie o dat─â.

C├ónd aud de reziden┼úi ├«n specialit─â┼úi chirurgicale care lupt─â pentru respectarea programului de lucru de 48 de ore pe s─âpt─âm├ón─â, conform ÔÇ×normelor europeneÔÇŁ, m─â ├«ntreb cu maxim─â ├«ngrijorare ce fel de chirurg va fi acela? Chirurgii nu sunt ni┼čte virtuo┼či ai instrumentelor. Un violonist, un c├ónt─âre┼ú la orice fel de instrument, ├«ncepe s─â c├ónte de cele mai multe ori din copil─ârie ┼či exerseaz─â, dac─â dore┼čte s─â fac─â din aceasta o carier─â, cel pu┼úin 7-8 ore pe zi, toat─â via┼úa. Nu exist─â niciun chirurg care s─â ├«nceap─â disec┼úii pe animale de la 5, 6 sau 7 ani, ei ├«ncep s─â exerseze abia dup─â 25, 26 de ani c├ónd procesele de ├«nv─â┼úare, de deprindere a manualit─â┼úii sunt mult mai reduse dec├ót ├«n copil─ârie. ├Ämi amintesc de fiica unei colege care, la doar 14 ani a vrut sa vad─â o opera┼úie pe creier. Am l─âsat-o ├«n sal─â ┼či a stat ├«n spatele meu ore ├«ntregi urm─ârind neclintit─â ├«ntreaga opera┼úie. Iar la sf├ór┼čit a spus: ÔÇ×ce simplu pare... dar ┼či c├ónd te ui┼úi la Nadia Com─âneci pare simplu s─â faci exerci┼úii pe b├órn─â...ÔÇŁ M-a uimit maturitatea ┼či profunzimea acestei observa┼úii venit─â de la un copil. Ca s─â faci totul s─â par─â at├ót de simplu este nevoie de extrem de multe ore de practic─â.

Pe l├óng─â cunoa┼čtere, g├óndire, experien┼ú─â, pentru a deveni un chirurg excelent e nevoie de o anumit─â capacitate de a c├ó┼čtiga ├«ncrederea pacientului, de ├«n┼úelegerea suferin┼úei lui, de compasiune, de r─âbdare, de sacrificiu, de d─âruire, de capacitatea de a stabili acea punte de leg─âtur─â unic─â numit─â rela┼úia medic-pacient. Acestea ├«ns─â nu pot fi ├«nv─â┼úate din c─âr┼úi, ci pot fi deprinse urm─ârind adev─âratele modele.

- Ce simptome ar trebui s─â ne dea de g├óndit c─â am putea suferi de o afec┼úiune neurologic─â ┼či s─â ne trimit─â la medic?

Durerea ├«n general este un semnal de alarm─â, e ceva anormal. Dac─â este repetitiv─â, are o intensitate cresc├ónd─â, cedeaz─â tot mai greu la antalgicele obi┼čnuite trebuie s─â ne ├«ndrume la medic. Durerea este ├«ns─â de multe feluri. Durerea de cap care este localizat─â ├«ntr-o anumit─â regiune a capului, care revine mereu cu acelea┼či caractere, e semn c─â trebuie c─âutat─â o cauz─â. O durere de cap atroce, pe care pacientul o relateaz─â ca fiind cea mai puternic─â din via┼úa lui este de regul─â cauzat─â de o hemoragie cerebral─â. O durere la fa┼ú─â ca o fulger─âtur─â, declan┼čat─â de mestecat sau de atingerea anumitor zone de pe obraz, este de cele mai multe ori cauzat─â de o nevralgie trigeminal─â. Durerea de spate, ├«ncep├ónd de la nivelul cefei ┼či p├ón─â la nivel lombar este semn de suferin┼ú─â a coloanei lombare. Iar dac─â aceast─â durere iradiaz─â ├«n bra┼ú sau ├«n picior ├«nseamn─â c─â exist─â o ap─âsare pe un anumit nerv la originea lui, iar ├«n acest caz trebuie consultat medicul. Dar exist─â multe alte semnale de alarm─â pe care sistemul nervos le poate transmite atunci c├ónd exist─â o suferin┼ú─â. O amor┼úeal─â persistent─â, o tulburare a sim┼úurilor, o tulburare de vedere mai accentuat─â si rapid progresiv─â, sc─âderea for┼úei musculare la un membru, sau pe o jum─âtate de corp, tulbur─âri de vorbire, ame┼úeli persistente sau chiar o oboseal─â excesiv─â sau o anumit─â modificare de comportament observat─â de anturaj pot fi semne c─â trebuie s─â ne adres─âm medicului ┼či s─â facem investiga┼úii de specialitate. Paleta de semne ┼či simptome este ├«ns─â mult mai larg─â ┼či de aceea recomandarea mea este ca atunci c├ónd pacientul nu se simte normal, adic─â a┼ča cum este de obicei, s─â cear─â sfatul medicului. ┼×i chiar o a doua opinie este de preferat dac─â ├«n urma tratamentului nu se ob┼úine rezultatul scontat.

- Cum se prezint─â neurochirurgia ├«n Rom├ónia anului 2018 ┼či ce dificult─â┼úi ├«nt├ómpin─â?

Neurochirurgia de azi din Romania nu este mult diferit─â de cea din alte ┼ú─âri cu o neurochirurgie dezvoltat─â. ┼×i la ei, ca ┼či la noi, exist─â centre de excelen┼ú─â ├«n care se fac opera┼úii complexe ┼či centre ├«n care se rezolv─â mai mult patologie de urgen┼ú─â sau cea degenerativ─â de coloan─â. Dincolo exist─â mai multe centre de excelen┼ú─â, exist─â o mai mare diversitate de echipamente, de instrumentar, investi┼úia ├«n cercetare este mult mai consistent─â, iar colaborarea cu firmele produc─âtoare de echipamente medicale ┼či de instrumente chirurgicale este permanent─â. Din p─âcate, la acest capitol avem mari deficien┼úe pentru simplul fapt c─â noi nu mai avem nici m─âcar un atelier de recondi┼úionat instrumente chirurgicale. ├Än Germania, de exemplu, compania BrainLab care produce unele dintre cele mai performante sisteme de neuronaviga┼úie, are un reprezentant permanent ├«n blocul operator al unui spital care urm─âre┼čte nu numai buna func┼úionare a echipamentului, ci ┼či modul ├«n care acest echipament poate fi perfec┼úionat pentru a veni ├«n ├«nt├ómpinarea nevoilor chirurgului. Exist─â companii de instrumente chirurgicale care personalizeaz─â instrumentarul ├«n func┼úie de dorin┼úa neurochirurgului, nu doar ├«n Germania, ci ┼či ├«n Fran┼úa, Japonia sau Turcia. Aceste permanente conexiuni interdisciplinare duc la progresul tehnologic al neurochirurgiei.

Exist─â unele diferen┼úe ┼či ├«n ceea ce prive┼čte formarea ├«n neurochirurgie, care este bine standardizat─â ┼či unitar─â la nivel na┼úional ├«n cele mai multe ┼ú─âri europene. La noi, de┼či exist─â o tematic─â de preg─âtire superpozabil─â curriculei recomandate de forul European al medicilor (UEMS) pentru specialitatea de neurochirurgie, ├«nc─â persist─â unele diferen┼úe, chiar semnificative, ├«ntre diferitele centre de formare. ├Än Cluj punem un mare accent pe practica ├«n sala de opera┼úie, rezidentul fiind inclus ├«n echipa operatorie chiar de la ├«nceputul preg─âtirii, ca ÔÇ×m├óna a patraÔÇŁ, adic─â al treilea ajutor ├«n opera┼úie, urm├ónd apoi ca, progresiv, pe m─âsura ├«nv─â┼ú─ârii ┼či a experien┼úei, s─â devin─â al treilea ajutor, apoi, ├«n func┼úie de capacit─â┼úile fiec─âruia, s─â devin─â principalul ajutor al chirurgului principal. Aceasta ├«n paralel cu o aprofundare a cuno┼čtin┼úelor teoretice, pentru care organiz─âm cursuri locale, dar ┼či cursuri interna┼úionale cu invitarea unor chirurgi de marc─â din str─âin─âtate. Noi organiz─âm la Cluj ├«n fiecare an, ├«n luna aprilie, Cursul Rom├óno-German, curs organizat dup─â tematica de preg─âtire a cursurilor germane. Apoi, avem Masterclass-ul de Neurochirurgie pentru studen┼úi ┼či tineri medici la care lectorii sunt, cei mai mul┼úi, din str─âin─âtate. Acest Masterclass a fost ini┼úiat de studen┼úii no┼čtri, din dorin┼úa de a afla mai multe despre specialitatea de neurochirurgie, dar ├«n timp a devenit un adev─ârat curs prin care nu numai atragem studen┼úii spre aceast─â specialitate deosebit─â, dar contribuim ┼či la formarea teoretic─â a reziden┼úilor.

├Ämpreun─â cu Societatea Sud Est European─â de Neurochirurgie organiz─âm anual cursuri pentru reziden┼úi ├«n diferite loca┼úii din regiune, la care reziden┼úii no┼čtri sunt sprijini┼úi chiar ┼či material s─â participe. De asemenea, reziden┼úii no┼čtri sunt cuprin┼či ├«n cursurile organizate de EANS (European Association of Neurosurgical Societies) sau WFNS (World Federation of Neurosurgical Societies). Sunt apoi o c├óteva tratate de neurochirurgie la elaborarea c─ârora sunt implica┼úi to┼úi reziden┼úii no┼čtri. Chiar acum o lun─â am lansat un volum, o traducere a unui tratat de neurochirurgie ap─ârut anul acesta ├«n luna aprilie la editura Elsevier, ÔÇ×Priciples of NeurosurgeryÔÇŁ (Principiile Chirurgiei Neurologice), ap─ârut la noi la editura Hipocrate, proiect pe care l-am coordonat ┼či la care au participat, al─âturi de medici cu experien┼ú─â, to┼úi reziden┼úii din centrul nostru precum ┼či din alte centre. Desigur c─â la toate aceste ac┼úiuni sunt invita┼úi reziden┼úii neurochirurgi din toate centrele, dar, din p─âcate sunt unele clinici care descurajeaz─â reziden┼úii afla┼úi ├«n formarea lor s─â participe, lucru de ne├«n┼úeles pentru mine. Din p─âcate, acelea┼či centre acord─â ┼či o aten┼úie mult mai redus─â pentru formarea practic─â a viitorilor neurochirurgi, care nu ajung s─â-┼či completeze p├ón─â la sf├ór┼čitul preg─âtirii baremul minim de interven┼úii chirurgicale prev─âzut de programul de preg─âtire ├«n reziden┼úiat.

Cu toate acestea, putem spune c─â, per ansamblu, at├ót sub raportul preg─âtirii teoretice ┼či al dot─ârii cu echipamente, neurochirurgia rom├óneasc─â a recuperat cea mai mare parte a handicapului pe care ├«l aveam la ├«nceputul anilor '90, poate chiar cu un plus sub raportul experien┼úei individuale a c├ótorva neurochirurgi. Acest fapt se datoreaz─â unui num─âr mai redus de neurochirurgi existent pe plan na┼úional, comparativ cu ┼ú─âri vest europene, unui volum mai mare de cazuri concentrate ├«n centrele tradi┼úionale din ┼úar─â precum ┼či unei ÔÇ×laxit─â┼úiÔÇŁ ├«n aplicarea reglement─ârilor legate de limitarea timpului de munc─â.

Nu este mai pu┼úin adev─ârat c─â ├«n occident exist─â numeroase centre ├«n care se manifest─â o mai mic─â dorin┼ú─â de a face mai mult dec├ót minimul necesar, ├«n special datorit─â implica┼úiilor medico-legale. Teama de a nu gre┼či, ┼či ├«n consecin┼ú─â de a nu fi acuza┼úi de malpraxis de c─âtre firmele de avocatur─â specializate, este ├«n multe centre mai mare dec├ót dorin┼úa de a face tot ce se poate. Aceast─â atitudine conservatoare a dus ├«n multe ┼ú─âri la o stagnare, dac─â nu chiar un anumit regres al tehnicilor neurochirurgicale, ├«n paralel cu ├«nclinarea balan┼úei spre metode terapeutice mai pu┼úin invazive cum sunt biopsia asociat─â cu radioterapia focal─â (a┼ča numita Gamma Knife, Cyber Knife) ├«n tratamentul tumorilor cerebrale, sau tehnicile endovasculare ├«n tratamentul malforma┼úiilor vasculare ┼či a anevrismelor intracraniene. ├Än acela┼či registru, se constat─â o ├«ndep─ârtare a tinerilor medici de o specialitate care implic─â o at├ót de mare responsabilitate cum este neurochirurgia. O atitudine care ne este progresiv impus─â ┼či nou─â, pe de o parte de mijloacele media care prind orice ocazie pentru a acuza medicul ├«nainte chiar s─â ┼čtie dac─â a fost vorba de o gre┼čeal─â medical─â sau dac─â nu cumva boala a fost cea care a generat suferin┼úa pacientului, iar pe de alt─â parte, firmele de avocatur─â care, profit├ónd de o anumit─â nemul┼úumire a pacientului, sunt capabile s─â ÔÇ×construiasc─âÔÇŁ adev─ârate cazuri de malpraxis, chiar c├ónd nu este nicio urm─â de eroare medical─â.

- A┼úi fost ales anul trecut vicepre┼čedinte al Federa┼úiei Mondiale de Neurochirurgie (World Federation of Neurosurgery-WFNS). Ce ac┼úiuni pute┼úi ├«ntreprinde din aceast─â postur─â pentru neurochirurgia din Rom├ónia ┼či pentru medicii rom├óni?

Alegerea mea ca Vicepre┼čedinte at Large al WFNS a reprezentat pentru mine o mare onoare dar ┼či o recunoa┼čtere a unei munci de peste trei decenii ├«n acest domeniu. A fost ┼či continu─â s─â fie un permanent efort ├«n beneficiul pacien┼úilor, dar ┼či o permanent─â preocupare pentru educarea tinerilor medici ├«n aceast─â at├ót de nobil─â specialitate, pentru cre┼čterea vizibilit─â┼úii interna┼úionale a rezultatelor neurochirurgiei rom├óne┼čti. Am organizat ├«n ultimii 10-15 ani numeroase manifest─âri ┼čtiin┼úifice interna┼úionale, conferin┼úe, congrese, cursuri la care am invitat personalit─â┼úi de marc─â ale neurochirurgiei mondiale. Beneficiul acestor manifest─âri e, pe de o parte, faptul c─â medicii rom├óni au avut ocazia sa audieze prezent─âri deosebite, s─â ├«nve┼úe de la adev─âra┼úi mae┼čtrii ai artei neurochirurgicale, iar pe de alt─â parte am oferit ┼či medicilor rom├óni posibilitatea de a-┼či prezenta propriile cercet─âri clinice ┼či experimentale. ├Än acest fel am f─âcut cunoscut faptul c─â neurochirurgia rom├óneasc─â progreseaz─â, c─â are realiz─âri deosebite, comparabile cu ale altor ┼ú─âri, am fost la r├óndul nostru invita┼úi s─â ┼úinem prelegeri, prezent─âri la manifest─âri interna┼úionale de mare anvergur─â. De aici ┼či p├ón─â la a deveni un nume prezent ├«n mod constant la congrese continentale, cum sunt congresele EANS, Congresul Asiatic de Neurochirurgie (ACNS), Congresele Australo-Asiatice de Neurochirurgie (AACNS), Congresele americane (CNS ┼či AANS) sau congresele federa┼úiei mondiale (WFNS) nu a mai fost at├ót de mult.

├Än calitatea pe care o de┼úin ├«n prezent am ┼či organizat deja un Curs al WFNS la Cluj, anul acesta la ├«nceputul lunii iunie, ┼či am propus organizarea pentru anul viitor al unui nou curs. Am sprijinit de asemenea includerea ├«n cadrul diverselor comitete de specialitate ale WFNS a unor neurochirurgi rom├óni, am sus┼úinut includerea ├«n programul congresului WFNS al unor colegi, ├«n scopul promov─ârii acestora pe plan interna┼úional. Organizarea unui Simpozion interna┼úional al WFNS la Belgrad, ├«mpreun─â cu Societatea Sud-Est European─â de Neurochirurgie (SeENS), al c─ârei Vicepre┼čedinte sunt, ├«mi ofer─â de asemenea oportunitatea de a include ├«n programul ┼čtiin┼úific a unor neurochirurgi rom├óni cu importante realiz─âri ┼čtiin┼úifice ┼či profesionale.

Poate p─ârea pu┼úin ceea ce pot face din aceast─â calitate, dar WFNS nu are ca obiectiv alocarea de fonduri, dotarea cu echipamente, dar prin rela┼úiile interpersonale pe care le-am realizat avem posibilitatea unor colabor─âri, schimburi de experien┼úe, stagii ┼či burse pentru tinerii medici neurochirurgi din Rom├ónia, a c─âror preg─âtire superioar─â va fi benefic─â ├«n final pacien┼úilor no┼čtri. Pacien┼úi c─ârora le sunt profund recunosc─âtor pentru c─â, ajut├óndu-i at├ót c├ót mi-au permis ┼čtiin┼úa ┼či puterile, m-au ajutat s─â fiu ceea ce sunt.

- Chiar dac─â de-a lungul timpului au fost deslu┼čite multe dintre misterele creierului, el are ├«nc─â multe p─âr┼úi ascunse. Care este speran┼úa dumneavoastr─â, ca specialist, legat─â de descoperirile ├«n ceea ce prive┼čte creierul?

Obi┼čnuiesc s─â spun c─â nu pot considera creierul un simplu organ sau un sistem. Am fost frapat la un moment dat s─â constat ce asem─ânare izbitoare exist─â ├«ntre o re┼úea tridimensional─â de neuroni ┼či re┼úeaua de filamente de galaxii ale Universului. Pentru mine, creierul este un Univers. Iar ast─âzi ┼čtim la fel de multe despre creier c├ót ┼čtim despre Univers. Cu fiecare pas pe care ├«l facem ├«n cercetarea creierului, cu fiecare nou─â descoperire, ├«n┼úelegem doar c├ót de pu┼úine ┼čtim. S-au f─âcut progrese extraordinare ├«n aprofundarea unora dintre mecanismele intime ale proceselor complexe care se petrec ├«n creierul fiec─âruia dintre noi, care sunt c─âile lui de ac┼úiune asupra tuturor elementelor constitutive ale organismului, dar cred ca abia am f─âcut primii pa┼či ├«n acest demers de aprofundare a cuno┼čtin┼úelor.

Aceast─â cunoa┼čtere a neurofiziologiei ┼či neuroanatomiei permite neurochirurgului s─â p─âtrund─â ├«n zone care p├ón─â nu demult erau considerate intangibile. De exemplu, ├«n tumorile de trunchi cerebral, regiune a creierului care con┼úine to┼úi centrii vitali, abia dup─â anii 1990 au ├«nceput s─â se intervin─â ├«n mod sistematic. Ast─âzi cunoa┼čtem care sunt zonele prin care putem p─âtrunde in trunchiul cerebral ├«n relativ─â siguran┼ú─â, ┼čtim care sunt leziunile care se pot opera cu oportunit─â┼úi reale pentru a oferi o nou─â ┼čans─â la via┼ú─â pacientului. Progresele din investiga┼úiile imagistice ne permit p─âtrunderea ├«n zone profunde ale creierului f─âr─â a produce leziuni cu repercusiuni majore asupra calit─â┼úii vie┼úii pacientului. Aceste noi cuno┼čtin┼úe ne permit tratamentul unor boli care p├ón─â de cur├ónd erau considerate pur neurologice ┼či erau tratate doar cu medicamente, cum ar fi boala Parkinson sau epilepsiile neresponsive la medicamente. ├Äntr-o serie de alte afec┼úiuni, ├«n┼úelegerea mecanismului de producere a bolii permite interven┼úii chirurgicale relativ simple, dar cu rezultate spectaculoase. Spre exemplu, ├«n nevralgia trigeminal─â, o boala caracterizat─â printr-o durere atroce la nivelul fe┼úei, durere care face ca bolnavul s─â fie incapabil de orice activitate, o opera┼úie de separare a nervului de un vas care ├«l atinge, ├«n vecin─âtatea originii sale din trunchiul cerebral, ├«n cele mai multe cazuri duce la dispari┼úia durerii aproape imediat dup─â opera┼úie. ┼×tim ast─âzi p├ón─â unde putem rezeca o tumor─â infiltrativ─â ├«n creier pentru a prelungi via┼úa bolnavului, uneori chiar pentru a asigura vindecarea.

Chiar dac─â cercet─ârile sunt abia la ├«nceput, exist─â progrese spectaculoase privitoare la interfa┼úa om-ma┼čin─â. Exist─â ast─âzi posibilitatea de a face nu doar implanturi cohleare pentru a reda auzul copiilor, dar ┼či implanturi auditive ├«n trunchiul cerebral, pentru a face ca pacientul s─â aud─â din nou. Microcipuri de o miniaturizare incredibil─â au permis realizarea unor retine artificiale care implantate ├«n ochi pot reda vederea. M├óini artificiale conectate la structuri nervoase permit ob┼úinerea mi┼čc─ârii prin puterea g├óndului. Iar ce va urma este greu de anticipat, pentru c─â viteza cu care se dezvolt─â ast─âzi nanotehnologiile este absolut uluitoare.

- Ce putem face pentru a ne menţine creierul cât mai sănătos?

R─âspunsul este relativ simplu, s─â-l men┼úinem activ ├«n permanen┼ú─â. S─â ├«l punem la treab─â, s─â g├óndim, s─â scriem, s─â memor─âm activ, s─â ├«l ajut─âm s─â fac─â ceea ce ┼čtie mai bine, adic─â s─â creeze, s─â imagineze. S─â-i l─âs─âm timpul necesar de odihn─â ┼či s─â-i oferim ceea ce-i trebuie s─â func┼úioneze la parametrii optimi, adic─â oxigen prin mi┼čcare, creierul fiind un mare consumator de oxigen, glucide ca suport energetic, dar nu ├«n exces pentru c─â obezitatea ├«ngreuneaz─â circula┼úia cerebral─â ┼či face creierul s─â sufere. S─â consum─âm alcool ├«n doze reduse, pentru c─â alcoolul afecteaz─â ├«n primul r├ónd creierul, iar consumul pe termen lung duce la atrofia cerebral─â, adic─â ÔÇ×uscareaÔÇŁ cerebral─â, iar de aici p├ón─â la diferite grade de demen┼ú─â nu mai este foarte mult. S─â evit─âm cu des─âv├ór┼čire drogurile, pentru c─â acestea duc la suferin┼úe multiple ale creierului, alter├ónd nu numai procesele de g├óndire, dar ┼či favoriz├ónd boli degenerative ale acestuia, ┼či predispun├ónd la accidente vasculare cerebrale. S─â evit─âm fumatul, pentru c─â afecteaz─â ├«n cel mai ├«nalt grad vasele de s├ónge cerebrale, accidentele vasculare cerebrale av├ónd printre cei mai puternici factori de risc tocmai fumatul.

Vreau s─â subliniez ├«ns─â faptul c─â maxima ÔÇ×minte s─ân─âtoas─â ├«n trup s─ân─âtosÔÇŁ care ne vine ├«nc─â din vremea Imperiului Roman este c├ót se poate de adev─ârat─â. Iar pentru a ne men┼úine trupul ┼či mintea s─ân─âtoase trebuie s─â facem zilnic mi┼čcare, dac─â se poate ├«n aer liber. Orele ├«n exces petrecute ├«n fa┼úa calculatorului, a televizorului, o adev─ârat─â ÔÇ×boal─âÔÇŁ a omului modern, nu ne ajut─â sub nicio form─â s─â avem un creier mai s─ân─âtos.

- Ce ne puteţi spune despre transplanturile de celule stem în afecţiunile neurologice?

Aceste tratamente sunt ├«nc─â ├«n faz─â experimental─â. ├Än urm─â cu c├ó┼úiva ani, era o adev─ârat─â isterie generat─â de transplanturile de celule stem efectuate ├«n unele centre din China pentru diverse afec┼úiuni. In fapt, a fost o mare escrocherie ├«ncurajat─â de mijloacele media care relatau despre rezultate spectaculoase ob┼úinute ├«n cazuri lipsite de ┼čanse cu tratamentele clasice. Amelior─ârile erau ├«n realitate datorate programului de kinetoterapie extrem de intens impus dup─â a┼ča-zisul implant de celule stem. Spun a┼ča-zise pentru c─â nici metoda de extragere a celulelor stem, din mucoasa olfactiv─â, adic─â din nas, urmat─â de o centrifugare simpl─â, nici tehnica de implantare a ÔÇ×celulelor stemÔÇŁ, care, indiferent de nivelul lezional, erau implantate fie la nivel dorsal superior pentru leziunile medulare, fie la nivelul lobilor frontali, dac─â era o leziune cerebral─â, la pre┼úul fix de 25 000 euro, spun multe despre ÔÇ×profesionalismul ┼či acurate┼úea ┼čtiin┼úific─âÔÇŁ a metodei. Numeroasele avertismente venite din partea comunit─â┼úii neurochirurgicale au fost ignorate, fiind interpretate ca ÔÇ×reac┼úii de invidieÔÇŁ profesional─â. A trebuit s─â treac─â c├ó┼úiva ani ┼či s─â se constate ├«n cel mai bun caz o stagnare a simptomatologiei dinainte de ÔÇ×implantul de celule stemÔÇŁ, s─â apar─â numeroasele infec┼úii ┼či agrav─âri neurologice ┼či chiar decese pentru ca adev─ârul s─â ias─â la lumin─â.

Nu vreau s─â minimalizez poten┼úialul terapeutic al celulelor stem, care sunt celule cu posibilit─â┼úi de dezvoltare multiple, ├«n func┼úie de ┼úesutul ├«n care se dezvolt─â. ├Än teorie, ar avea poten┼úialul de a regenera ┼či de a ├«nlocui celulele moarte din cauza unor afec┼úiuni, de exemplu regiunile de creier nefunc┼úionale dup─â un accident vascular cerebral sau leziunile traumatice. ├Än mod practic, ├«ns─â, exist─â o real─â temere legat─â de cre┼čterea necontrolat─â a acestor celule ┼či generarea de tumori. Chiar dac─â sunt cercet─âri care ├«ncearc─â s─â g─âseasc─â factori locali care s─â limiteze cre┼čterea exagerat─â, p├ón─â ├«n prezent nu avem o certitudine terapeutic─â din acest punct de vedere.

Cercetarea ├«n acest domeniu continu─â ┼či va continua, dar dup─â e┼čecul r─âsun─âtor de care am amintit anterior, exist─â o mare precau┼úie ├«n a prezenta rezultate spectaculoase, p├ón─â c├ónd nu exist─â certitudinea oferit─â de proba timpului, care este decisiv─â.