Dr. Georgiana Tache: ÔÇ×Mi┼čcarea este medicamentÔÇŁ

1 2 jpg jpeg

- Care sunt cele mai frecvente afecţiuni care necesită recuperare medicală?

Cea mai frecvent─â afec┼úiune este suferin┼úa degenerativ─â, mai exact, boala artrozic─â, manifestat─â clinic prin dureri de genunchi (gonartroza), de ┼čold (coxartroza) sau de spate (spondiloza sau spondilodiscartoza), cu limitarea mobilit─â┼úii articulare ┼či restric┼úionarea activit─â┼úilor cotidiene. Reprezint─â o consecin┼ú─â a ├«mb─âtr├ónirii popula┼úiei, dar ┼či a sedentarismului, adoptat ca stil de via┼ú─â, ├«nc─â de la v├órste tinere.

De asemenea, men┼úinerea unor pozi┼úii vicioase ┼či/sau monotone, prelungite ├«n timp, poate conduce la decondi┼úionare fizic─â la efort cu afectarea structurilor aparatului locomotor. Inclusiv cu apari┼úia herniei de disc.

Urmează accidentările sportive sau accidentele rutiere sau casnice soldate cu entorse, contuzii, fracturi, rupturi musculare, care necesită sau nu intervenţie chirurgicală de specialitate, dar oricum, sunt însoţite de diferite grade de disfuncţionalitate articulară, ce trebuie recuperate.

Legat de cre┼čterea speran┼úei de via┼ú─â, dar ┼či a stresului cotidian, se instaleaz─â mult mai frecvent cardiopatia ischemic─â, hipertensiunea arterial─â, cre┼čte frecven┼úa de apari┼úie a accidentelor vasculare cerebrale (AVC) ┼či se instaleaz─â de timpuriu semnele neurodegener─ârii, ├«nt├ólnite ├«n boala Parkinson, Alzheimer ┼či demen┼úa senil─â.

- Cum putem acţiona împotriva durerilor de spate, o problemă des întâlnită a zilelor noastre?

Putem preveni instalarea durerilor de spate prin pauze respectate la intervale de timp prestabilit (atunci c├ónd desf─â┼čur─âm munc─â de birou), prin practicarea cu pruden┼ú─â a unei activit─â┼úi sportive sau de agrement, precum plimbarea, joggingul necompeti┼úional, dansul sportiv, zumba, pilates, ├«not, aquagimnastica, yoga etc. sau prin efectuarea cu rigurozitate a unui program de ├«ntre┼úinere a condi┼úiei fizice chiar ┼či la domiciliu, dac─â nu vrem s─â mergem la o sal─â de sport. Men┼úinerea unei greut─â┼úi corporale acceptabile, nu neap─ârat ideale, este un alt obiectiv important. Util este s─â renun┼ú─âm la autovehicul ┼či s─â ne deplas─âm mai mult pe jos, cu trotineta sau cu bicicleta, de exemplu.

Dac─â, totu┼či, durerile de spate s-au instalat, consult─âm medicul de recuperare medical─â. ├Än situa┼úia ├«n care analizele ┼či investiga┼úiile nu necesit─â recomandarea unei consulta┼úii de c─âtre medicul ortoped, reumatolog, neurolog sau neurochirurg, atunci, dup─â o cur─â de c├óteva sedin┼úe de fizioterapie, se ├«ncepe programul de kinetoterapie. Medicina a evoluat, recuperarea se face mai repede, este personalizat─â ┼či asistat─â de echipamente smart (se adapteaz─â ├«n timp real la nivelul func┼úional al utilizatorului), de terapeu┼úi super competen┼úi, cunosc─âtori ai tehnicilor de elonga┼úie, manipulare vertebral─â, aplicare benzi kineziologice, chiropractic─â etc. Medicamentele sunt recomandate cu aten┼úie, vrem mai pu┼úin─â agresiune toxic─â ┼či mai mult─â reabilitare ┼či revenire ├«n activitate. Suplimentele pot fi de ajutor, precum vitaminele D, C, B, E sau terapia regenerativ─â.

- În ce constă recuperarea medicală după un accident vascular cerebral?

Recuperarea post AVC trebuie ├«nceput─â imediat, arat─â ultimele studii clinice. Ea const─â ├«n programe de gimnastic─â medical─â de recuperare sau kinetoterapie (terapie prin mi┼čcare) efectuate ini┼úial ajutat, apoi independent, de c─âtre persoana cu deficit motor: hemiparez─â, hemiplegie. Medicina a evoluat ast─âzi spre utilizarea echipamentelor robotizate care ini┼úiaz─â, sus┼úin ┼či ajut─â la efectuarea mi┼čc─ârii. Nu uit─âm nici de end effectori, sub form─â de m─ânu┼či sau dispozitive de mers care realizeaz─â mi┼čcarea atunci c├ónd aceasta nu este posibil─â. Prin urmare, exist─â tendin┼úa actual─â s─â se renun┼úe la clasicele cadre de mers, c├órje sau c─ârucioare cu rotile. ├Än orice situa┼úie, exerci┼úiile efectuate sunt supravegheate de kinetoterapeut sau orice alt specialist ├«n domeniul reabilit─ârii medicale. Nu uit─âm nici terapia ocupa┼úional─â, ergoterapia, logopedia, psihoterapia. Clasicele echipamente precum banda de mers, bicicleta static─â sau scripe┼úii, greut─â┼úile, fitball-ul, benzile elastice sunt binevenite dac─â persoana, dup─â AVC, prezint─â doar deficit motor minor. Deosebit de util─â este ┼či recuperarea ├«n bazin cu ap─â.

- Pot face mi┼čcare persoanele care au suferit un infarct?

Mi┼čcarea este terapia ideal─â pentru pacientul post infarct miocardic. Dac─â ne g├óndim de ce a avut infarct o persoan─â, ne r─âspundem singuri la ├«ntrebare. Factorii favorizan┼úi ┼či/sau de risc ai unui eveniment vascular coronarian sunt: sedetarismul, supraponderalitatea, alimenta┼úia neconcordant─â, alte obiceiuri nocive s─ân─ât─â┼úii (fumatul, consumul excesiv de alcool sau alte toxice) sau afec┼úiuni asociate, precum dislipidemia, diabetul zaharat etc. Prin urmare, orice persoan─â care a suferit infarct este sf─âtuit─â s─â previn─â rec─âderea ┼či s─â ├«┼či ofere un drum nou ├«n via┼ú─â prin ├«nscrierea ├«ntr-un program de reabilitare medical─â, program ce respect─â un prototcol de cre┼čtere progresiv─â a nivelului efortului fizic desf─â┼čurat.

- În prezent, care sunt cele mai eficiente metode de recuperare medicală pentru boala artrozică?

Boala artrozic─â sau reumatismul articular degenerativ apare prin degradarea progresiv─â a structurilor articulare cu instalarea durerii ┼či sc─âderea mobilit─â┼úii, cu restric┼úionarea activit─â┼úilor zilnice.

Cauzele ┼či factorii de risc sunt reprezenta┼úi de predispozi┼úia genetic─â, lipsa mi┼čc─ârii sau sedentarismul, alimenta┼úia necorespunz─âtoare (diete prelungite, lipsa nutrimentelor din alimenta┼úie, necesar insuficient de minerale ┼či vitamine), supraponderalitatea sau obezitatea ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, supra├«nc─ârcarea articular─â sau uzura din contextul activit─â┼úii sportive de perfoman┼ú─â sau neantrenate (activitatea fizic─â practicat─â ocazional, f─âr─â ├«nc─âlzire prealabil─â) sau accident─ârile cu repercusiune asupra aparatului locomotor ┼či, implicit, asupra articulatiilor.

Practic, se distruge cartilajul hialin, se modific─â compozi┼úia ┼či cantitatea lichidului sinovial, se supra├«ncarc─â osul, apar osteofite, se ├«ngusteaz─â spa┼úiul articular dac─â discurile sau meniscurile scad ├«n ├«n─âl┼úime prin deshidratare, articula┼úia se inflameaz─â uneori (sinovia care tapeteaz─â cavitatea articular─â se inflameaz─â), apoi articula┼úia se deformeaz─â ┼či doare.

Recomandam antiartrozicele sau suplimentele articulare condroprotectoare, care con┼úin componente naturale cu efect ┼či antiinflamator, sc─âdere ponderal─â, practicarea activit─â┼úii fizice cu pruden┼ú─â, adaptat posibilit─â┼úilor noastre (├«notul ┼či aquagimnastica sunt deosebit de utile), eventual electrogimnastica, terapie cu laser, diet─â adecvat─â echilibrat─â ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, terapie articular─â regenerativ─â.

Utilizez cu succes acest timp de terapie, care const─â din suplimente vascoelastice administrate intraarticular, dar ┼či terapie regenerativ─â cu PRP, de aceea recomand tuturor pacien┼úilor cu boal─â artrozic─â s─â solicite acest tip de terapie medicilor curan┼úi.

- Ce este electrogimnastica ┼či cui ├«i este indicat─â?

Electrogimnastica sau gimnastica pasiv─â se bazeaz─â pe contrac┼úiile musculare generate de impulsurile electrice desc─ârcate prin intermediul unor electrozi, asupra efectorului muscular. Este o metod─â utilizat─â cu succes ├«n recuperarea for┼úei musculare, pornind de la nevoia persoanelor cu deficit motor (decondi┼úionare fizic─â, parez─â, paralizie), p├ón─â la sportivii de performan┼ú─â care urm─âresc cre┼čterea tonusului muscular ├«ntr-un interval scurt de timp.

Mai reprezint─â ┼či o variant─â de antrenament pentru oricine dore┼čte eficien┼ú─â maxim─â, recomand├óndu-se combina┼úia dintre metoda pasiv─â cu activ─â, adic─â efectuarea unui program de exerci┼úii ├«n timpul electrostimul─ârii.

Pentru pacien┼úii neurologici (post AVC, scleroza amiotrofic─â etc) sau la cei care au men┼úinut un repaus ├«ndelungat (dup─â fractur─â sau dup─â interven┼úie chirurgical─â, diastazis al mu┼čchilor drep┼úi abdominali dup─â sarcini repetate, osteoporoza de imobilizare etc) se recomand─â frecven┼úe sc─âzute ┼či intensit─â┼úi limitate ale curentului de joas─â frecven┼ú─â utilizat.

Se mai recomand─â s─â se asocieze vitamino mineraloterapie (vitamina D, B, E, C, calciu, fier etc), regim alimentar normocaloric ┼či hiperproteic, dar ┼či cunoa┼čterea indica┼úiilor ┼či contraindica┼úiilor electrostimul─ârii.

Pacien┼úii cu anemie, tulbur─âri de coagulabilitate, purt─âtorii de osteosinteze sau pacemaker (stimulator cardiac), anumite afec┼úiuni neurologice degenerative, miopatii, pacien┼úii ca┼čectici sau foarte slabi, afla┼úi la diet─â, sarcina avansat─â, musculatura extrem de sl─âbit─â dup─â imobilizare sau deficien┼úa func┼úional─â avansat─â, osteoporoza cu risc de fractur─â, afec┼úiunile neuropsihice, tulbur─ârile circulatorii vertebrobazilare cu sindrom vestibular ┼či ame┼úeli, cardiopatia ischemic─â, dup─â interven┼úiile pe cord, HTA necontrolat─â ┼či o serie de alte afec┼úiuni pot reprezenta contraindica┼úii relative sau absolute ale electrostimul─ârii.

Desi efectele sunt deosebit de benefice prin cre┼čterea circula┼úiei ├«n mu┼čchi, prin p─âstrarea ┼či rec├ó┼čtigarea engramei motorii (a schemei de mi┼čcare), iar atunci c├ónd se adaug─â programul de exerci┼úii se asigur─â ┼či ob┼úinerea performan┼úei motorii ├«n termen scurt, este totu┼či indicat s─â cerem acordul medicului de familie sau a celui curant, ├«n cazul anumitor afec┼úiuni.

- Ce este laserterapia de joas─â frecven┼ú─â ┼či ├«n ce afec┼úiuni se recomand─â?

Laserterapia de joas─â frecven┼ú─â reprezint─â o metod─â terapeutic─â util─â atunci c├ónd dorim s─â ob┼úinem biostimulare ├«n ┼úesuturile aflate ├«n suferin┼ú─â. Are loc activarea circula┼úiei locoregional, cu efecte antiedematos ┼či antiinflamator, activarea proceselor reparatorii tisulare, se instaleaz─â efecte de analgezie (prin modularea receptorilor durerii) ┼či relaxare muscular─â. Prin urmare, laserul este util ├«n toate procesele inflamatorii din boala artrozic─â, inclusiv ├«n spondiloza cervical─â sau artroza temporomandibular─â, dup─â traumatisme, inclusiv contuzii, entorse sau luxa┼úii, ├«n afec┼úiunile neurochirurgicale, precum discopatia ┼či/sau hernia de disc, sc─âderea mobilit─â┼úii articulare prin imobilizare, contracturi musculare tip torticolis, crizele de lumbago sau contractura musculaturii paravertebrale din scolioz─â sau cifoz─â, stare de tensiune neuromuscular─â cu fibromialgie ┼či noduli sau puncte trigger dureroase, doar ca s─â enumer─âm c├óteva dintre afec┼úiunile binecunoscute.

Se recomand─â cure de 10 ┼čedin┼úe, fiind eficient─â at├ót ├«n faza acut─â (la sportivi, de exemplu), c├ót ┼či ├«n fazele cronice de suferin┼ú─â.

- Dintre afecţiunile care necesită recuperare medicală, care se tratează cel mai greu?

Dintre toate afec┼úiunile care necesit─â programe de recuperare medical─â, cele mai dificile sunt afec┼úiunile neurologice ┼či sindromul algofunc┼úional instalat dup─â traumatisme. Din fericire, a crescut speran┼úa de via┼ú─â ┼či s-au diversificat modalit─â┼úile terapeutice ┼či cele care vizeaz─â reabilitarea medical─â dar, din nefericire, a crescut num─ârul pacien┼úilor de v├órsta a treia care dezvolt─â afec┼úiuni neurodegenerative sau AVC cu deficit motor, iar accident─ârile sportive ┼či accidentele rutiere sunt din ce ├«n ce mai frecvente ┼či las─â urm─âri tot mai grave ┼či dificil de recuperat (politraumatisme, com─â prelungit─â etc).

- Cât de costisitoare sunt tratamentele de recuperare pentru pacienţi? Unele se pot deconta?

Exist─â posibilitatea ca terapia de recuperare medical─â s─â fie suportat─â din bugetul Caselor de Asigur─âri de S─ân─âtate. Dar este pentru o durat─â de 21 de zile, efectuate anual, dup─â cum prev─âd normele contractului cadru semnat ├«ntre furnizorii de servicii de recuperare medical─â ┼či CAS. Furnizorii acestor terapii pot fi, ├«n acest moment, at├ót unit─â┼úile sanitare bugetare, c├ót ┼či cele private, conform contractelor semnate. Cu referire la sistemul ambulator: pacientul vine singur de acas─â ┼či pleac─â tot singur la domiciliu. Prime┼čte concediu medical, dac─â este cazul, pe durata efectu─ârii tratamentului. Terapiile se efectueaz─â ┼či pe durata intern─ârii, at├óta timp c├ót pacientul este internat ├«n spitalulul care l-a ├«ngrijit ini┼úial, apoi se pot efectua ├«n continuare dac─â pacientul se transfer─â sau se interneaz─â ├«ntr-o sec┼úie de recuperare medical─â dedicat─â acestui tip de reabilitare clinico-func┼úional─â. Pentru spitalele de stat, terapia de reabilitare medical─â este acoperit─â financiar din bugetul CAS. ├Än afara situa┼úiilor prezentate (terapia de reabilitare poate dura luni sau ani), mai exist─â ┼či un interval de timp acoperit financiar de CAS prin contractul pe care CAS ├«l semneaz─â cu anumite firme agreate ┼či acreditate s─â furnizeze servicii de recuperare medical─â la domiciliu. Dac─â toate cele deja prezentate s-au epuizat, terapia de reabilitare se desf─â┼čoar─â pe cheltuiala pacientului, iar costurile difer─â, raportat la pre┼úurile practicate de fiecare unitate sanitar─â, ambulatoriu de specialitate, cabinet medical, clinic─â ├«n sistem privat, centru de recuperare etc.

- Cât de dăunător este statul pe scaun ore întregi sau sedentarismul?

Men┼úinerea unei pozi┼úii timp ├«ndelungat, la care se adaug─â ┼či mobilier care nu respect─â regulile ergonomice sau st─âm noi vicios, picior peste picior, sprijini┼úi ├«ntr-o m├ón─â, cu trunchiul aplecat ├«nainte sau ├«ntr-o parte, cu un picior sub noi c├ónd st─âm pe scaun, f─âr─â s─â asigur─âm sprijin pentru cap, antebra┼úe ┼či picioare la sol, toate acestea duc la instalarea unor dezechilibre musculare, la cre┼čterea tonusului ├«n mod exagerat cu instalarea contracturilor musculare. ├Än final, se instaleaz─â insuficien┼úa ┼či ineficien┼úa musculaturii, mai ales paravertebrale.

Apare durerea de spate, lombar─â, la nivelul cefei ┼či umerilor, care iradiaz─â pe bra┼úe sau pe picioare, apoi apar ame┼úeli, dureri de cap, stare de oboseal─â exagerat─â. Constat─âm contrac┼úia ┼či starea de tensiune muscular─â, ne mi┼čc─âm mai dificil.

├Äntr-un final, se poate instala o suferin┼ú─â la nivelul discului intervertebral care se deshidrateaz─â prin presiunea exagerat─â care se manifest─â asupra lui ┼či se poate rupe sau deplasa, gener├ónd crize dureroase cu iradiere la nivelul traseelor nervoase (dac─â fragmentul de disc sau discul deplasat au atins r─âd─âcina nervoas─â).

Sedentarismul predispune la cre┼čtere ponderal─â (studiile arat─â ca adipocitele genereaz─â substan┼úe proinflamatorii ├«n organism) ┼či la ├«nc─ârcare cu uzura articular─â, ceea ce va conduce la instalarea precoce a bolii artrozice ┼či va predispune la accident─âri sau incidente prin decondi┼úionarea fizic─â la efort pe care o asociaz─â.

- Ce exerciţii putem face zilnic acasă astfel încât să ne păstrăm o bună mobilitate inclusiv la vârsta a treia?

Exerci┼úiile efectuate la domiciliu reprezint─â un antidot fa┼ú─â de nemi┼čcare ┼či sedentarism, fa┼ú─â de decondi┼úionare fizic─â la efort ┼či instalarea sindromului anxios depresiv sau a neurodegener─ârii. Mi┼čcarea este medicament. Investi┼úia este minim─â: o minge tip fitball, benzi elastice de diferite culori, o pereche-dou─â de greut─â┼úi cu arici (nu neap─ârat gantere), o pedalier─â sau o biciclet─â cu scaun (nu cu ┼ča), diferite obiecte mici de ergoterapie (mingi elastice mici, bastoane mici de cauciuc etc.) pentru coordonare ┼či control al efectu─ârii mi┼čc─ârilor, un baston ┼či o scar─â a pisicii pe care o mont─âm pe perete. La fel de valabil─â este ┼či varianta f─âr─â investi┼úie deosebit─â: ne cump─âr─âm doar o saltea de pilates pe care efectu─âm o serie de exerci┼úii. Mai putem dansa pe muzic─â efectu├ónd aceea┼či mi┼čcare de mai multe ori, ca o repeti┼úie.

- Ce efecte asupra coloanei poate avea folosirea excesiv─â a tehnologiei moderne - tablete, telefoane mobile?

Statisticile efectuate arat─â faptul c─â persoanele care utilizeaz─â excesiv dispozitivele oferite de tehnologia modern─â (telefoane, tablete, chiar ┼či ceasuri) manifest─â un grad de dependen┼ú─â fa┼ú─â de acestea. Mai mult, cu c├ót cre┼čte timpul petrecut ├«n compania acestor dispozitive, scade timpul petrecut ├«n familie, cu prietenii, la sala de sport ┼či apare o modificare a tipului de interac┼úiune social─â, profesional─â, cultural─â ┼či familial─â. ┼×i, nu ├«n ultimul r├ónd, au ap─ârut suferin┼úele aflate ├«n leg─âtur─â cu anumite pozi┼úii men┼úinute timp ├«ndelungat, traduse prin modific─âri de static─â postural─â de tipul cifozelor, scoliozelor, a hipertoniei sau a sc─âderii tonusului postural, manifestat prin instalarea discopatiei vertebrale. Dac─â, ├«n cazul asimetriilor (vertebrale ┼či a centurilor scapulohumeral─â ┼či pelvin─â), durerea ┼či contractura muscular─â dureroas─â domin─â tabloul clinic, ├«n cazul discopatiilor vertebrale se poate ajunge la hernia de disc cervical─â sau lombar─â cu necesitatea interven┼úiei neurochirurgicale, dac─â este afectat─â ┼či rad─âcina nervoas─â a unui nerv (radiculopatie, neuropatie). De ce s─â avem dureri lombare, de spate sau ├«n ceaf─â, ame┼úeli, amor┼úeli ├«n brate sau de-a lungul piciorului, episoade de blocaj cervical sau lombar ┼či dureri sf├ó┼čietoare la orice mi┼čcare sau care nu ne las─â s─â ne odihnim, c├ónd este u┼čor s─â prevenim toate acestea?├Änotul, aquagimnastica, programele de yoga sau de kinetoterapie ce vizeaz─â redresare postural─â, tonifierea musculaturii paravertebrale, ├«n concordan┼ú─â cu cea abdominal─â pot reprezenta preven┼úia, dar ┼či antidotul. ┼×i, evident, este de dorit s─â se limiteze timpul petrecut ├«n compania obiectelor tehnologiei moderne, ├«n pozi┼úii sau ipostaze stresante pentru articula┼úiile ┼či muschii no┼čtri, care ne expun ├«mboln─âvirilor aparatului locomotor. S─â nu devenim robo┼úii robo┼úilor no┼čtri!