Dr. Anca Vi┼čan: ÔÇ×Creierul nu r─âm├óne la fel ├«n timpul opera┼úieiÔÇť

1 2 jpg jpeg

Click! S─ân─âtate: De ce a┼úi ales specializarea ATI ┼či neuro-anestezie?

Dr. Anca Vi┼čan: A fost o ├«nt├ómplare. Eu a┼č fi vrut s─â aleg cardiologie, dar atunci c├ónd am dat eu reziden┼úiatul eram o genera┼úie care trebuia s─â fac─â anul de stagiu ┼či, ├«n ultimul moment, am fost anun┼úa┼úi c─â ├«n 3 s─âpt─âm├óni putem participa ┼či la noi la reziden┼úiat. Bine├«n┼úeles c─â am ├«ncercat s─â m─â preg─âtesc ├«n aceste 3 s─âpt─âm├óni, dar cert e c─â nu am reu┼čit s─â prind specializarea cardiologie.

Exact ├«n fa┼úa mea s-a terminat ultimul loc ┼či probabil c─â a fost un semn c─â trebuia s─â fac altceva. Am ├«ntrebat-o pe na┼ča mea, medic ginecolog, ce s─â aleg, deoarece nu ├«mi doream altceva ┼či ea a spus c─â cel mai bine pentru mine, a┼ča cum m─â cunoa┼čte ea, e s─â fac anestezie ┼či terapie intensiv─â. Nu regret ┼či cred c─â dac─â ar fi trebuit s─â aleg a doua oar─â, a┼č alege strict acest domeniu. ┼×i neuro-anestezia a fost o ├«nt├ómplare.

├Än perioada reziden┼úiatului nu am f─âcut deloc neuro-anestezie, dar dup─â specializare m-am angajat ├«ntr-un spital privat ┼či chiar ├«n prima lun─â m-am ├«nt├ólnit cu doctorul Stoica (n.r. dr. Sergiu Stoica, fondator BRAIN Institute), care era venit din str─âin─âtate ┼či nu avea anestezist. Ne-am hot─âr├ót s─â lucr─âm ├«mpreun─â, de┼či eu nu ┼čtiam despre ce este vorba. Am ├«nceput s─â citesc, s─â merg la congrese, s─â m─â instruiesc singur─â, s─â v─âd cum se procedeaz─â ├«n afar─â ┼či a ├«nceput s─â-mi plac─â foarte mult.

Ce presupune neuro-anestezia ┼či tehnica ÔÇ×awake brain surgeryÔÇť?

Neuro-anestezia este foarte complex─â ┼či este diferit─â de alte feluri de anestezii, deoarece la ora actual─â exist─â un acord ├«n lume care stabile┼čte c─â aceasta trebuie realizat─â doar intravenos, fiind mult mai adecvat─â acestui tip de interven┼úii chirurgicale. ÔÇ×Awake brain surgeryÔÇť, adic─â trezirea pacientului ├«n timpul opera┼úiei este o ramur─â mic─â a neuro-anesteziei.

Nu se face la to┼úi pacien┼úii, deoarece nu se preteaz─â ┼či nici nu-i ajut─â. Se realizeaz─â ├«n cadrul interven┼úiilor asupra unor tumori care nu sunt eviden┼úiate fa┼ú─â de structura creierului. Tumorile sunt foarte diferite din punct de vedere macroscopic. Unele sunt diferen┼úiate ┼či arat─â complet diferit fa┼ú─â de restul creierului ┼či ┼čtii c├ónd trebuie s─â te opre┼čti. ├Än schimb, la tumorile care sunt infiltrative, acestea sunt foarte asem─ân─âtoare cu structura normal─â a creierului. Chirugul, c├ónd se uit─â prin microscop, nu poate s─â vad─â delimitarea clar─â ├«ntre ┼úesutul tumoral ┼či cel s─ân─âtos. Conteaz─â ┼či zona unde se dezvolt─â tumorile, mai exact dac─â este una ├«n care se afl─â func┼úii de vorbire sau de ├«n┼úelegere a vorbirii sau altele care coordoneaz─â func┼úii f─âr─â de care noi nu ne putem desf─â┼čura activitatea ├«n mod normal.

Dac─â chirurgul nu ar folosi aceast─â tehnic─â, ar exista posibilitatea s─â intre ├«ntr-o zon─â func┼úional─â ┼či atunci pacientul ar r─âm├óne cu sechele semnificative sau tumora nu ar fi ├«ndep─ârtat─â ├«n totalitate. Prin procedura ÔÇ×awake brain surgeryÔÇť, reu┼čim s─â trezim pacientul ├«n timpul opera┼úiei, dup─â ce a fost expus─â zona respectiv─â. Datorit─â tehnicilor pe care le utiliz─âm, a substan┼úelor folosite, precum ┼či a preg─âtirii psihologice pe care o facem ├«nainte, pacientul nu simte nimic, nu-l doare, nu se teme, e chiar bine dispus. ├Än acest timp, el colaboreaz─â cu noi. Chirurgul folose┼čte un aparat care stimuleaz─â electric ┼úesuturile ┼či astfel se delimiteaz─â zona s─ân─âtoas─â de cea afectat─â. ├Än momentul ├«n care curenteaz─â o zon─â care nu este tumoral─â ci, dimpotriv─â, este implicat─â ├«n diverse func┼úii, atunci se opre┼čte brusc fie vorbirea, fie mi┼čcarea ┼či astfel ┼čtim c─â este o zon─â care trebuie l─âsat─â ├«n pace.

Ce substanţe se folosesc în anestezie?

├Änainte de opera┼úie se administreaz─â pacientului un anxiolitic care are darul de a-l face s─â aib─â amnezia evenimentelor ulterioare. Chiar dac─â el pare treaz, acest medicament ├«l face s─â nu-┼či mai aduc─â aminte nimic din momentul ├«n care pleac─â din salon p├ón─â c├ónd se treze┼čte din anestezie. Apoi se administreaz─â un amestec de anestezice ┼či analgezice.

Pacientul trebuie monitorizat pentru ca medicul s─â ┼čtie c├ót de profund doarme. Dozele care se administreaz─â sunt diferite, ├«n func┼úie de sex, greutate, v├órst─â, ├«n─âl┼úime, patologii asociate (alte boli de care sufer─â) ┼či al┼úi factori. Nu exist─â o anestezie general─â la toat─â lumea, ci ea se particularizeaz─â de la caz la caz.

Suntem unici ┼či fiecare din noi are doza noastr─â de anestezic. Nu e ca ┼či cum am intra ├«ntr-o gaur─â neagr─â, din care nu ┼čtim dac─â vom mai ie┼či sau nu. Dimpotriv─â, medicul anestezist trebuie s─â ┼čtie s─â-┼či monitorizeze pacientul, s─â ┼čtie exact ce se ├«nt├ómpl─â cu inima, cu pl─âm├ónii ┼či cu creierul. A┼ča, chirurgul ├«┼či va putea desf─â┼čura activitatea ├«n condi┼úii sigure.

Cum se stabile┼čte dac─â o persoan─â are alergie la o anumit─â substan┼ú─â folosit─â ├«n anestezie?

Cu c├óteva zile ├«nainte de interven┼úia chirurgical─â se realizeaz─â un interviu pre-anestezic ├«ntre medic ┼či fiecare pacient ├«n parte. Are loc o discu┼úie foarte larg─â, ├«n ceea ce prive┼čte patologia pacientului ┼či ce interven┼úii a mai avut ├«nainte, ce antecedente fiziologice are fiecare ┼či, printre ├«ntreb─âri, exist─â ┼či o gril─â special─â care se refer─â la alergii. Noi specific─âm ce substan┼úe sunt folosite ┼či ├«ntreb─âm dac─â a avut probleme la anesteziile anterioare ┼či care anume.

Dac─â se ┼čtie alergic, atunci se ocole┼čte substan┼úa respectiv─â, exist├ónd mereu alternative. ├Än schimb, dac─â nu a mai fost anesteziat anterior ┼či nu se ┼čtie alergic la vreo substan┼ú─â, atunci se fac teste subcutanate ┼či acestea relev─â dac─â exist─â vreo alergie sau nu. Mai mult dec├ót at├ót, la to┼úi pacien┼úii, eu utilizez medicamente antialergice pentru c─â este o m─âsur─â de siguran┼ú─â pe care o consider necesar─â.

E mai bine s─â prevezi toate complica┼úiile care s-ar putea ├«nt├ómpla ├«n timpul sau dup─â anestezie. Chiar ┼či a┼ča, cu maximum de m─âsuri de siguran┼ú─â luate, tot am avut 2 sau 3 ┼čocuri anafilactice de tratat.

Exist─â o anumit─â categorie de persoane mai sensibil─â la anestezie?

Bine├«n┼úeles, mai exact copiii foarte mici. Pentru mine, cel mai delicat subiect este pacientul sub 4-6 luni. Cu c├ót este mai mic copila┼čul, cu at├ót este predispus la complica┼úii, mai ales c─â rinichii, ficatul, sistemele ┼či organele lui nu sunt ├«ntr-o stare de maturitate complet─â.

Sunt extrem de fragili ┼či li se pot ├«nt├ómpla multe lucruri. Nu-i putem privi ca pe ni┼čte oameni mici, c─ârora le dai doze mai mici. Mai exist─â o categorie, pacien┼úii foarte ├«n v├órst─â cu multe boli. Am avut pacien┼úi ┼či peste 100 de ani, dar chiar ┼či a┼ča, cei peste 100 de ani pot s─â aib─â o stare bun─â de s─ân─âtate, bine├«n┼úeles cu anumite rezerve. ├Äi putem men┼úiona ┼či pe cei care au boli grave de inim─â, de ficat, de rinichi, chiar dac─â nu sunt ├«n v├órst─â. Ace┼čtia sunt foarte delica┼úi ┼či pot avea oric├ónd complica┼úii. Tocmai de aceea eu consider c─â anestezi┼čtii sunt esen┼úiali chirurgilor, deoarece noi trebuie s─â-i l─âs─âm s─â se concentreze pe interven┼úia chirurgical─â pe care o au de f─âcut, nu trebuie s─â aib─â alte griji ┼či s─â se g├óndeasc─â la alte boli pe care le are pacientul. Aceasta este sarcina mea, mai ales c─â ├«n domeniul neuro-chirurgiei timpul este limitat.

Creierul nu r─âm├óne la fel ├«n timpul opera┼úiei, el se poate umfla ┼či atunci chirurgul nu mai vede ce are de f─âcut sau poate ap─ârea o s├óngerare abundent─â. Pentru a nu ap─ârea complica┼úii dup─â opera┼úie, ne interes─âm la interviul pre-anestezic ├«n ceea ce prive┼čte toate bolile asociate, dac─â ┼či le cunoa┼čte ┼či c├ót de bine sunt acestea tratate. ├Äl trimitem la consult, instituim tratamente astfel ├«nc├ót pacientul s─â fie optimizat pe toate liniile. Dac─â nu ar sta a┼ča lucrurile, pacientul risc─â s─â fac─â infarct, s─â aib─â insuficien┼ú─â hepatic─â sau chiar s─â intre ├«n com─â. Medicul anestezist ar trebui s─â urm─âreasc─â pacientul pe toat─â perioada intern─ârii, nu doar c├ót st─â la terapie intensiv─â. CV Absolvent─â a Facult─â┼úii de Medicin─â General─â UMF ÔÇ×Carol DavilaÔÇŁ din Bucure┼čti; Medic primar anestezie ┼či terapie intensiv─â; Coordonator activitatea de anestezie a BRAIN Institute; Peste 1000 de opera┼úii neurochirurgicale efectuate.