Depresia, strig─âtul de ajutor al oamenilor puternici

1 2 jpg jpeg

Fiecăruia dintre noi i s-a intâmplat să aibă zile în care să fie trist, să nu aibă chef de nimic, să se simtă fără energie, poate chiar să simtă nevoia să plângă puţin. Dacă aceste manifestări au durat o perioadă limitată de timp putem să vorbim despre o reacţie depresivă.

Reac┼úiile depresive sunt un mod de adaptare ┼či r─âspuns al min┼úii ┼či corpului la amintiri sau evenimente precum:

- conflictul cu o persoan─â apropiat─â sau autoritate (┼čef),

- dezam─âgirea provocat─â de o persoan─â pe care am investit-o cu ├«ncredere ┼či de la care aveam a┼čtept─âri,

- apariţia unei boli/dizabilităţi,

- îmbolnăvirea unei persoane apropiate,

- pierderea locului de muncă sau a locuinţei,

- divorţ,

- accidente,

- pierderea unei fiinţe iubite (trăirea travaliului de doliu)

Trebuie s─â ┼čti┼úi c─â reac┼úiile depresive sunt normale. Nu ┼čtiu vreo fiin┼ú─â care s─â tr─âiasc─â ├«ntr-o stare de fericire sau bine continu─â. Aceste reac┼úii se transform─â ├«n st─âri depresive atunci c├ónd se intensific─â, devin stabile ├«n timp, se manifest─â ├«n marea majoritate a zilei ┼či zilnic, creaz─â o detres─â (ruptur─â, ├«ntrerupere) ├«n via┼úa personal─â ┼či profesional─â ÔÇô absenteism la locul de munc─â, retragere social─â, stare de r─âu aproape continu─â, devalorizarea propriei persoane, imposibilitatea de a-┼či g─âsi resurse pentru a-┼či reveni.

Reac┼úiile depresive pot aparea ├«n sezonul rece mai mult dec├ót ├«n restul anului, apari┼úia lor fiind favorizat─â de ÔÇ×mic┼čorareaÔÇŁ zilei ┼či de expunerea redus─â la lumin─â natural─â fapt ce ne poate afecta confortul psihic ┼či fizic, zilele ploioase ├«n care ne retragem ├«n cas─â ┼či socializ─âm mai pu┼úin, lipsa unor activit─â┼úi pl─âcute.

Perturbarea activităţilor de zi cu zi, afectarea stării de bine, readucerea în atenţie a evenimentelor neplăcute (rumegarea gândurilor care aduc suferinţă), retragerea în interior, limitarea sau eviatarea socializării, apariţia absenteismului la locul de muncă pot fi simptome ale starii depresive.

Reacţia depresivă este o reacţie normală, de cele mai multe ori de adaptare la un eveniment, are o durată relativ redusă, iar intensitatea ei începe să scadă la un moment dat.

Ce implic─â starea depresiv─â

Starea depresiv─â implic─â tr─ârirea cu intensitate din ce ├«n ce mai mare a unor emo┼úii negative care ne afecteaz─â starea de bine, func┼úionalitatea pentru o durat─â ├«ndelungat─â produc├ónd o detres─â semnificativ─â ├«n via┼úa perersonal─â ┼či profesional─â ┼či din care nu ne putem reveni singuri.

Reac┼úiile depresive sunt normale ┼či din ele ne putem reveni singuri, mobiliz├óndu-ne efortul ┼či resursele personale. St─ârile depresive se prelungesc ├«n timp 3 ÔÇô 6 luni ┼či adesea avem nevoie de suport terapeutic pentru a ne ajuta s─â g─âsim resursele interioare, s─â ne mobiliz─âm, s─â ne automotiv─âm, s─â ne reg─âsim echilibrul.

Atunci c├ónd starea depresiv─â se prelunge┼čte ┼či sunt prezente anumite simptome acesta se transform─â ├«n episod depresiv care poate fi u┼čor, moderat sau sever, ├«n func┼úie de num─ârul de simptome. Existen┼úa mai multor episoade depresive duce la instalarea tulbur─ârii depresive majore.

Iat─â care sunt criteriile generale de diagnostic pentru tulburarea depresiv─â major─â

- Dispozi┼úie depresiv─â ├«n cea mai mare parte a zilei, aproape ├«n fiecare zi, fie indicat─â prin relatare personal─â (tristete, vid interor, lipsa speran┼úei), fie observat─â de ale persoane (ÔÇ×pare trist mai tot timpul).

- Pierderea interesului sau pl─âcerii pentru toate sau majoritatea activita┼úilor, cea mai mare parte a zilei, aproape ├«n fiecare zi; te mobilizezi cu greu s─â faci activit─â┼úilor pe care ├«nainte le f─âceai f─âr─â probleme ┼či f─âr─â efort sau cu un efort minim.

- Sc─âdere ponderal─â semnficativ─â involuntar─â sau cre┼čtere ├«n greutate ÔÇô nu mai ai chef s─â m─ân├ónci, hrana nu mai are gust (nici felurile preferate pe care le consumai cu pl─âcere ├«nainte) sau cre┼čterea apetitului alimentar ÔÇô umplerea golului interior.

- Insomnie sau hipersomnie ÔÇô nu po┼úi s─â adormi sau te treze┼čti ├«n timpul nop┼úii, diminea┼úa te treze┼čti obosit/a sau dormi ├«n cea mai mare parte a zilei, e┼čti somnolent.

- Agitaţie sau lentoare psihomotrică.

- Oboseal─â sau lipsa de energie aproape ├«n fiecare zi ÔÇô senza┼úia de oboseal─â muscular─â ÔÇô mi┼čc─ârile sunt lente, ai senza┼úia c─â o greutate te apas─â pe umeri ├«n majoritatea timpului, senza┼úia de greutate ├«n extremit─â┼úi.

- Sentimente de triste┼úe, inutilitate sau sentimente de vinova┼úie excesiv─â ori inadecvat─â ÔÇô ├«ntreb─âri de genul ÔÇťcare este rostul meuÔÇŁ.

- Diminuarea capacităţii de gândire sau concentrare a atenţiei ori dificultatea de a lua decizii, aproape în fiecare zi.

- Preocup─âri legate de moarte (nu este exclus─â teama de moarte).

Simptomele,manifest─ârile cauzeaz─â suferin┼ú─â ┼či deteriorare semnficativ─â ├«n domeniul personal, socioprofesional sau ├«n alte arii importante de func┼úionare.

├Än func┼úie de num─ârul simptomelor vorbim despre un episod depresiv u┼čor, moderat sau sever. Pentru a lua ├«n calcul prezen┼úa unui episod depresiv este nevoie ca un num─âr minimum de simptome (minimum dou─â) s─â fie prezente ├«n cursul unei perioade de dou─â s─âpt─âm├óni ┼či s─â reprezine o modificare fa┼ú─â de nivelul anterior de func┼úionare a persoanei.

Depresia este una dintre cele mai întâlnite tulburări ale dispoziţiei

A avea depresie nu ├«nseamn─â c─â e┼čti ÔÇťnebunÔÇŁ sau ÔÇťciudatÔÇŁ

Fiecare dintre noi a avut m─âcar un moment ├«n via┼ú─â ├«n care a avut o stare depresiv─â ÔÇô atunci c├ónd a luat o not─â proast─â, c├ónd a picat un examen, c├ónd nu a ob┼úinut un job, c├ónd a pierdut pe cineva drag ┼či exemplele pot continua.

Vorbim despre un episod depresiv atunci c├ónd st─ârile de nesiguran┼ú─â, triste┼úe, incapacitatea de a ne bucura de lucruri care ├«nainte ne f─âceau pl─âcere, autocritic─â, sentimentele de disperare, de oboseal─â, durerile fizice persist─â mai mult de dou─â s─âpt─âm├óni, sunt prezente ├«n majoritatea timpului ┼či poate ap─ârea chiar izolarea social─â ┼či dificultatea de a face fa┼ú─â activit─â┼úilor zilnice obi┼čnuite ┼či activit─â┼úii profesionale.

Tipuri de manifestări prezente în această afecţiune:

1. Fiziologice, psihosomatice prezente ├«n majoritatea timpului - Constipa┼úie, - Senza┼úia de gur─â uscat─â, - Dureri de cap, - Tulbur─âri gastro-intestinale, cardiace ÔÇô palpita┼úii, senza┼úie de disconfort cardio-respirator - Senza┼úie de ÔÇťz─âp─âceal─âÔÇŁ, ame┼úeal─â, - Pl├óns facil, spontan.

2. La nivelul proceselor cognitive:

Vorbirea ÔÇô persoanele care sufer─â de depresie au ┼či dificult─â┼úi de vorbire ┼či exprimare ÔÇô vorbire monosilabic─â, voce slaba, lipsit─â de for┼ú─â, monoton─â, cursivitatea vorbirii este afectat─â, ├«┼či g─âse┼čte cuvintele cu dificultate, discursul este greoi ┼či s─âr─âc─âcios.

ÔÇô sc─âderea capacit─â┼úii de a re┼úine ┼či reda informa┼úii (lipsa ÔÇťchefuluiÔÇŁ, lentoarea g├óndirii, lipsa motiva┼úiei)

Capacitatea de concentrare

3. La nivelul stilului cognitiv (al cognitiilor) întâlnim:

G├ónduri automate disfunc┼úionale ÔÇô care apar spontan ┼či par a fi plauzibile ÔÇô ┼či convingeri dezadaptative.

G├óndurile dezadaptative reflect─â moduri distorsionate de a vedea lumea, de a interpreta compotamente proprii ┼či ale celor din jur ┼či sunt asociate cu emo┼úii negative precum triste┼úea, anxietatea, furia, disperarea.

Convingerile dezadaptative reprezint─â credin┼úele pe care le ave┼úi despre ce trebuie s─â face┼úi, s─â spune┼úi, s─â g├óndi┼úi. Exemple: ÔÇťtoat─â lumea crede c─â sunt un ratatÔÇŁ, ÔÇťnimic nu ├«mi reu┼če┼čteÔÇŁ, ÔÇťtoat─â lumea m─â ur─â┼čteÔÇŁ, ÔÇťnu sunt bun de nimicÔÇŁ, ÔÇťam aceast─â problem─â de mult─â vreme ┼či ea persist─â, iar asta ├«nseamn─â c─â nu sunt ├«n stare s─â m─â schimbÔÇŁ, ÔÇťnu ar trebui s─â fiu depresivÔÇŁ

4. La nivelul t─âairilor ┼či emo┼úiilor ├«nt├ólnim:

- Tristeţe,

- Furie,

- Agresivitate ÔÇô verbal─â, non-verbal─â -, agresivitate ├«ndreptat─â asupra altora sau a propriei persone,

- Disperare,

- Sentimentul de neputinţă, de neajutorare, descurajare.

5. La nivel comportamental

Retragere social─â. Persoana depresiv─â este ab─âtut─â, retras─â, nu are chef ne nimic, vrea s─â fie l─âsat─â ├«n pace, nu se implic─â ├«n nicio activitate social─â, recreativ─â ┼či adeseori nu mai poate nici s─â mearg─â la munc─â din cauza oboselii, letoarei psihomotorii, dificult─â┼úii de concentrare, tulbur─ârilor de memorie ÔÇô care apar frecvent ├«n depresie)

Agita┼úie psihomotric─â (mi┼čc─â piciorul ┼či nu se poate st─âp├óni) ┼či/sau letoare psihomotric─â (se mi┼čc─â cu greutate).

Riscurile netrat─ârii depresiei

1. Îndepărtarea familiei, prietenilor, adică a suportului emoţional de care ai nevoie.

2. Pierederea locului de munc─â din cauza st─ârii aproape permanente de oboseal─â, fapt care poate genera ┼či probleme de ordin financiar care ad├óncesc persoana ├«n neputin┼ú─â, triste┼úe, disperare

3. Somatiz─âri (manifest─âri ale suferin┼úei emo┼úionale la nivelul corpului) ÔÇô probleme ale organelor genitale, la nivelul pielii, tiroida

4. Pierderea poftei de viaţă care poate duce la apariţia gândurilor suicidare