De ce apare demenţa? Află dacă şi tu eşti în pericol!

Cele mai întalnite tipuri de demenţe sunt cele de tip Alzheimer, demenţa vasculară şi demenţa mixtă.

În depistarea demenţelor şi stabiliea tratamentului este nevoie de:

- computer tomograf, - consult şi evaluare psihiatrică sau neurologică, - evaluare neuropsihologică şi consultaţie psihologică.

În funcţie de gradul de deteriorare a funcţiilor cognitive şi a gradului de autonomie (funcţiilor executive) pacientul are uneori nevoie de însoţitor, de ajutor în activităţile de zi cu zi şi cotididiene şi poate fi încadrat în grad de handicap.

Demenţa vasculară

Factori predispozanţi: diabetul (care afectează toate ţesuturile moi, inclusiv învelişul interior al vaselor de sânge), tensiunea arterială, istoric accident vascular cerebral (ischemic sau hemoragic), bolile cardiovasculare, fumatul, consumul de băuturi alcoolice.

Specific demenţei vasculare este fluctuaţia manifestărilor cognitive, faţă de demenţa Alzheimer când manfiestările sunt relativ constante.

Caracteristici care susţin diagnosticul de demenţă vasculară probabilă:

- apariţia precoce a unei tulburări de mers (mers cu paşi mici, magnetic, apraxic-ataxic sau de tip parkinsonian);

- istoric de afectare a stabilităţii şi posturii, cu apariţia căderilor frecvente, neprovocate;

- tulburări micţionale, cu necesitatea imperioasă de a urina şi alte simptome neexplicate de o afecţiune urologică;

- modificări ale structurii de personalitate şi ale afectului, abulie, depresie, incontinenţă emoţională şi alte deficite de tip subcortical, inclusiv retard psihomotor şi sindrom disexecutiv.

Boala Alzheimer este o afecţiune degenerativă progresivă a creierului care apare mai ales la persoanele de peste 65 de ani, dar poate apărea şi înaintea acestei vârste.

Simptome cognitive ale bolii Alzheimer:

Tulburări de memorie: pacientul are dificultăţi în a-şi reaminti şi reda informaţii învăţate anterior şi este în imposibilitatea de a asimila informaţii noi. Primele „şterese din memorie” sunt evenimentele recente, în timp ce amintirile vechi pot fi conservate o perioadă mai mare de timp.

Tulburări de vorbire: pacientul nu îşi mai găseşte cuvintele, chiar pentru a denumi obiecte familiare – pahar, ceas, creion.

Incapacitatea de a efectua diferite activităţi motorii coordonate: bolnavul „nu mai ştie” cum să se îmbrace adecvat, cum se descuie uşa cu cheia, cum să foloseasca lingura etc.

Imposibilitatea de a recunoaşte, identifica şi denumi obiecte uzuale şi / sau de a recunoaşte şi numi persoane familiare – copii, nepoti

Tulburări ale funcţiilor de organizare a activităţilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii.

Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală şi spaţială.

Simptome non-cognitive

- Agitaţie şi agresivitate fizică sau verbală.

- Tulburări psihotice: halucinaţii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecuţie, de gelozie, de abandon etc.).

- Tulburări ale dispoziţiei afective: în principal depresie şi anxietate.

- Tulburări ale comportamentului alimentar: reducerea sau creşterea exagerată a apetitului, alimentaţie neîngrijită, ingerare de substanţe non-alimentare.

- Dezinhibiţie sexuală: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală.

- Incontinenţă urinară şi pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau în prezenţa altor persoane.