Cum funcţionează gândirea noastră. Vezi în ce categorie te încadrezi!

1 2 jpg jpeg

ÔÇ×Schemele nu sunt structuri fixe. Sunt configura┼úii flexibile care reflect─â regularit─â┼úile experien┼úei, oferind umplerea automat─â a informa┼úiilor lips─â, efectu├ónd generaliz─âri despre trecut, dar ┼či modific├óndu-se permanent, adapt├óndu-se pentru a reflecta starea de lucruri prezent─â. Schemele sunt st─âri interpretative flexibile care reflect─â amestecul de experien┼ú─â trecut─â ┼či circumstan┼úe prezente.ÔÇť Atunci c├ónd g├óndirea este una dezadaptativ─â... vorbim despre scheme disfunc┼úionale. Young a identificat 18 scheme disfunc┼úionale, pe care le-a grupat ├«n cinci categorii, pornind de la categoriile de nevoi pe care le manifest─â un individ ├«n dezvoltare. Separare ┼či respingere Const─â ├«n expectan┼úa c─â nu vor fi satisf─âcute nevoile de securitate, ├«ngrijire, acceptare, respect. Este compus din 5 scheme : Schemele din acest domeniu sunt rezultatul unui mediu familial prea deta┼čat sau al unuia prea imprevizibil ┼či abuziv. Nevoile de securitate, stabilitate ┼či empatie nu sunt ├«ndeplinite pentru individul ├«n dezvoltare. Din acest domeniu, fac parte urm─âtoarele scheme: 1. Abandon/instabilitate. 2. Ne├«ncredere / abuz ÔÇô convingerea ca ├«ntr-un final tot vom fi ├«n┼čela┼úi, c─â ceilal┼úi ne mint, c─â ne fac s─â suferim ├«n mod inten┼úionat. 3. Priva┼úiune emo┼úional─â ÔÇô covingerea c─â ceilal┼úi nu ne ofer─â dragostea necesar─â. 4. Deficien┼ú─â/ru┼čine ÔÇô sentimentul c─â suntem f─âr─â valoare, r─âi, nedori┼úi. 5. Izolare social─â/ ├«nstr─âinare ÔÇô senza┼úia c─â suntem izola┼úi de restul lumii, c─â suntem diferi┼úi ┼či nu putem face parte dintr-un grup. Slab─â autonomie ┼či performan┼úe Se refer─â la propria capacitate de a supravie┼úui ┼či func┼úiona independent. Din acest domeniu, fac parte urm─âtoarele scheme: 1. Dependen┼ú─â/incompeten┼ú─â. 2. Vulnerabilitate ├«n fa┼úa pericolelor poten┼úiale. 3. Protec┼úionism/personalitate atrofiat─â ÔÇô reflect─â nevoia de a avea o rela┼úie de apropiere ┼či o implica┼úie emo┼úional─â exagerat─â cu una dintre personale apropiate (deseori p─ârin┼úi). 4. E┼čec ÔÇô autoblamarea, convingerea c─â nu este capabil s─â fac─â ceva bine. Limite defectuase Reflect─â incapacitatea sau stabilirea cu deficien┼ú─â a limtelor interne, a responsabilit─â┼úilor fa┼ú─â de altul. Din acest domeniu, fac parte urm─âtoarele scheme: 1. Revendicarea drepturilor personale/dominan┼úa ÔÇô convingerea c─â sunem superiori altor oameni, revendic─âm drepturi ┼či privilegii speciale. 2. Lipsa de autocontrol ┼či autodisciplin─â (toleran┼ú─â sc─âzut─â la frustrare) - dificultatea de a fi controlat, disciplinat, insuficient control al impuslurilor. Aceast─â schem─â este urmare a lipsei de disciplin─â sau a unui model coerent de urmat ├«n familie. Dependen┼úa de ceilal┼úi Aceasta presupune focalizarea excesiv─â pe satisfacerea dori┼úelor, nevoilor altora ├«n detrimentul satisfacerii propriilor dorin┼úe ┼či nevoi. Din acest domeniu, fac parte urm─âtoarele scheme: 1. Subjugarea ÔÇô supunerea excesiv─â controlului celorlal┼úi pentru a evita furia, p─âr─âsirea, alte represalii. Are 2 forme: subjugarea nevoilor ┼či subljugarea emo┼úiilor. 2. Sacrificiul de sine ÔÇô concentrarea excesiv─â asupra satisfacerii voluntare a nevilor zilnice ale celorlal┼úi pentru a evita sentimentul de a ÔÇ×fi egoistÔÇŁ. 3. Indezirabilitatea social─â/nevoia de aprobare ÔÇô c─âutarea exagerat─â a aprob─ârii, recunoa┼čterii, aten┼úiei celorlal┼úi. Hipervigilen┼ú─â ┼či inhibi┼úie 1. Negativismul/pasivitatea ÔÇô accentuarea aspectelor negative ale vie┼úii (durere, moarte, pierdere, dezam─âgiri, conflicte, vin─â), ├«n timp ce evenimentele pozitive sunt minimalizate. 2. Inhibi┼úia emo┼úional─â/autocontrolul exagerat ÔÇô inhibarea ac┼úiunilor, sentimentelor, comunic─ârii spontane pentru a evita dezaprobarea celorlal┼úi. 3. Standardele nerealiste/exigen┼úa ÔÇô convingerea c─â trebuie s─â atingem ni┼čte standarde interiorizate foarte ├«nalte de comportament ┼či performan┼úa cu scopul de a evita critica. 4. Pedepsirea ÔÇô convingerea c─â oamenii ar trebui aspru critica┼úi pentru greselile lor. Implic─â tendin┼úa de a fi furios, intolerant cu ceilal┼úi ┼či cu noi ├«n┼čine.

Un psiholog te poate ajuta s─â-┼úi reglezi toate aceste probleme emo┼úionale. Demersul psihoterapeutic necesit─â o frecven┼ú─â de minimum o ┼čedin┼ú─â /s─âpt─âm├ón─â ┼či o cur─â psiholterapeutic─â de minimum 12 sedin┼úe pentru a se putea produce o schimbare benefic─â, de transformare a clientului (acesta fiind ┼či motivul pentru care decide┼úi s─â merge┼úi la psihololg). 1, 2 sau 5 sedin┼úe se numesc consulta┼úii; nicidecum cur─â sau un demers psihoterapeutic.

ÔÇó este ÔÇ×┼čefulÔÇŁ t─âu,

ÔÇó ├«┼úi spune ce s─â faci,

ÔÇó va lua decizii ├«n locul t─âu,

ÔÇó este responsabil pentru deciziile si actiunile tale,

ÔÇó te face dependent de el, de opinia lui,

ÔÇó ├«┼úi judec─â credin┼úele, valorile,

ÔÇó este o ÔÇ×c├órj─âÔÇŁ pentru tine, ci un ghid, un ├«nso┼úitor pentru o bucat─â din drumul t─âu.

ÔÇó respectul reciproc,

ÔÇó respectarea regulilor ÔÇô punctualitate, frecven┼úa ┼čedin┼úelor, cadrul terapeutic

ÔÇó personalitatea psihoterapeutului,

ÔÇó preg─âtirea profesional─â a psihoterapeutului/consilierului psiholog,

ÔÇó motiva┼úia clientului pentru schimbare,

ÔÇó implicarea activ─â a clientului ├«n demersul psihoterapeutic/de consiliere psihologic─â,

ÔÇó sinceritatea ┼či capacitatea de autodezv─âluire a clientului,

ÔÇó compatibilitatea celor doi actori implica┼úi ├«n demersul terapeutic (client ÔÇô psihoterapeut).

2 jpg jpeg

Iulia P─âs─ârin ÔÇô psiholog clinician, psihoterapeut integrative

Website: www.iuliapasarin.ro

Telefon: 0728.967.011